Procurorul-şef al DNA Marius Voineag precizează, într-un interviu acordat Pro TV, că instituţia pe care o conduce s-a abătut „uşor” de la scopul pentru care a fost înfiinţată, respectiv de la combaterea corupţiei de nivel înalt.
„Trebuie să ne întoarcem la o componentă esenţială a activităţii, şi asta înseamnă investigarea cazurilor de mare corupţie”, afirmă Voineag.
„Cred că, cel puțin, în ultima perioadă, lucrurile nu au stat atât de bine în ceea ce ne privește, mergând de la faptul că, în primul rând, DNA s-a abătut ușor de la scopul pentru care a fost înființat… … S-a abătut de la combaterea corupţiei de nivel înalt. Asta e o chestiune care cred că este indisolubil legată de obiectul de activitate al DNA, combaterea marii corupţii. Trebuie să trecem la un DNA 2.0, la o altă etapă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, a declarat şeful DNA în interviul acordat Pro Tv.
Voineag a subliniat că ideea de bază rămâne ce vrem de la DNA.
„Dacă noi vrem de la DNA să se ocupe de cauze de corupţie cu ofiţeri de poliţie judiciară cu 9 kile de pălincă sau 10 kile de cârnaţi, şi să ne specializăm în zona asta, atunci asta vom avea. În momentul de faţă, noi audităm activitatea DNA şi vă spun că noi trebuie să ne întoarcem la o componentă esenţială a activităţii, şi asta înseamnă investigarea cazurilor de mare corupţie”, a precizat Voineag.
El a subliniat că impactul corupţiei este colosal.
„Avem un studiu la nivelul Parlamentului European, ne ducem undeva la 15 la sută din PIB. E vorba despre zeci de miliarde de euro anual, pe care noi îi pierdem. Eu cred că, în momentul de faţă, nu ne-am atins adevăratul potenţial ca ţară şi unul dintre aceşti factori a fost corupţia”, a subliniat procurorul-şef al DNA.
Șeful DNA a respins destul de neconvingător ideea avansată de jurnalistul Pro TV potrivit căruia românii cred despre cele mai importante instituții ale statului – Parlament, CCR și chiar instanțe de judecată – acționează în complicitate cu infractorii.
„E o terminologie ușor dură, după părerea mea… A existat un moment foarte greu, mai ales pentru DNA. Indiscutabil. Dar trăim într-o altă paradigmă. Cu cât ne abatem de la conceptul de cetate asediată, cu atât vom reuși să investigăm cauze actuale. Dacă toate energiile noastre se vor direcționa doar pentru a diminua daunele, ne vom pierde scopul pe care îl avem, actual”, a scăldat-o Voineag.
Marius Voineag a fost numit șef al DNA în martie 2023, la propunerea ministrului de atunci al Justiției Cătălin Predoiu.
În vârstă de 42 de ani, Voineag activează în sistem din 2008, când a intrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2. A absolvit dreptul la Universitatea privată Nicolae Titulescu, unde a susținut și un Master. A urcat rapid treptele ierarhice (Tribunal, Curte de Apel).
Din 2013 intră ca procuror în Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism. Un an mai târziu ajunge procuror șef al Biroului de combatere a infracțiunilor vamale și contra pieței de de capital, DIICOT Structura Centrală iar în 2017 procuror şef al Serviciului de combatere a criminalității economico-financiare tot la DIICOT Structura centrală.
Din 2021 activează în Parchetul General, unde a fost numit adjunct. Surse din sistem au declarat pentru G4Media că Marius Voineag are o bună relație cu fostul Procuror General, Bogdan Licu, acuzat de plagiat, de apartenență la masonerie și de relații strânse cu Serviciul Român de Informații.
Ca procuror de caz, Voineag a instrumentat unul dintre dosarele lui Sorin Ovidiu Vântu și ale sindicalistului Liviu Luca, dosarul Ultrapro Computers, dosarul manipulării pieței de capital privindu-l pe fostul șef al SIF Banat Dragoș Bîlteanu. Acest dosar este considerat de specialiștii din sistem pionierat în materie.
La Parchetul General, Voineag a intrumentat dosare de contrabandă și obținere ilegală de fonduri.
Procurorul Voineag a scris în declarația sa de avere că a primit 502.500 de lei la petrecerea de botez.
Surse: news.ro, G4Media, Protv