Jurnalista ucraineană Marianna Prysiazhniuk: "O veste bună! România și-a anunțat oficial intenția de a achiziționa portul Giurgiulești. Controlul Bucureștiului asupra portului este benefic atât pentru Ucraina, cât și pentru însăși R. Moldova!". Explicațiile jurnalistei

În cadrul unei analize publicate recent pe Glavcom, jurnalista ucraineană Marianna Prysiazhniuk expune motivele pentru care România intenționează să cumpere un port moldovenesc la granița cu Ucraina, aceasta atrăgând atenția că este o veste bună pentru Kyiv. 

"Bucureștiul și-a anunțat oficial intenția de a achiziționa 'Portul Internațional Liber' al Moldovei, situat la Giurgiulești, la granița a trei state - Ucraina, R. Moldova, România. Aceasta este o veste grozavă.

În primul rând, extinderea influenței României asupra logisticii și infrastructurii critice în contextul situației politice instabile din Moldova va consolida securitatea regională și va limita capacitatea Rusiei de a utiliza infrastructura critică a Republicii Moldova.

În al doilea rând, acordul ar consolida semnificativ cooperarea dintre Ucraina și România. Avem nevoie disperată de rute alternative de export, acces pe piețele UE.

Și în al treilea rând, România își extinde, în mod previzibil, accesul logistic în Ucraina pentru a fi implicată în reconstrucția postbelică.

În 2023, Statele Unite și-au anunțat sprijinul ferm pentru consolidarea infrastructurii critice din regiune. La acel moment, scopul era asigurarea securității alimentare, dar o serie de factori indică faptul că problema este mai complexă.

În apropierea satului Giurgiulești din R.Moldova își desfășoară activitatea două entități de infrastructură portuară - Portul de Stat Giurgiulești și Portul Internațional Liber. Pe 28 august, Guvernul de la Chișinău a confirmat că doar 'Portul Liber', deținut de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) începând cu 2021, va fi scos la vânzare. Cu o zi înainte, Guvernul României a aprobat, printr-un memorandum, începerea negocierilor cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Statul român are ca rivali, printre potențialii cumpărători, companii din Bulgaria, Țările de Jos și Turcia.

Portul Internațional Liber Giurgiulești este un important hub logistic în R. Moldova, aflat la Dunăre. Portul permite acostarea navelor fluviale și maritime cu un pescaj de până la 7 m și o capacitate de transport de până la 10.000 de tone. În plus, portul este bine conectat cu linii de cale ferată cu ecartament larg și îngust", punctează Marianna Prysiazhniuk. 

Totodată, Marianna Prysiazhniuk amintește istoricul relațiilor tensionate dintre Republica Moldova și Ucraina cu privire la zona în care se află satul Giurgiulești. 

"Anterior, a existat o întreagă dispută teritorială între Ucraina și R. Moldova cu privire la această zonă de coastă. În 1992, cele două țări au semnat un acord privind inviolabilitatea frontierelor. Printr-un protocol adițional din anul 1999, R. Moldova a primit de la Ucraina o zonă de coastă în apropierea satului Giurgiulești, cu acces la Dunăre și dreptul de a construi un port acolo.

În schimbul acestui lucru, Ucraina trebuia să primească un teren pe marginea drumului, lângă satul Palanca, dar a primit doar suprafața drumului, nu și terenul. Partea moldovenească a susținut abordarea astfel: Constituția îi interzice 'înstrăinarea' teritoriului. Între timp, la Giurgiulești, a apărut un hub logistic. Disputa a rămas multă vreme o problemă dureroasă în relațiile bilaterale.

Conflictul a fost alimentat ulterior prin varii acțiuni: în 2009, Valery Beril, șeful raionului de frontieră Ștefan-Vodă, care cuprinde satul Palanca și pe unde trece tronsonul autostrăzii 'Odesa-Reni', pe care se bazează Ucraina, a amenințat că va protesta și va bloca drumul dacă R. Moldova își va îndeplini obligațiile față de Ucraina. Apropo, printr-o ciudată coincidență, astăzi acest domn face campanie pentru partidul extremist AUR. 

Ulterior, s-a dovedit că acest acord a adus prejudicii portului Reni din Ucraina. Ca urmare a lansării hub-ului Giurgiulești, portul Reni a pierdut din fluxul de marfă. 

Înființarea portului Giurgiulești de către guvernarea de la Chișinău a coincis cu perioada în care Vasiliy Tarlev era prim-ministru, politician care și-a anunțat acum participarea la alegerile prezidențiale din R. Moldova. Înainte de aceasta, Tarlev a condus organizația 'Prietenii Rusiei în Moldova'. Tarlev este apropiat de Partidul Comunist al fostului președinte Volodimir Voronin: Tarlev a devenit premier în timpul mandatului de președinte al comunistului Voronin. Experții moldoveni spun însă că atât comuniștii, cât și candidatul Tarlev sunt susținuți de oligarhul pro-rus Ilan Șor", scrie Marianna Prysiazhniuk. 

Date fiind cele expuse mai sus, jurnalista ucraineană scoate în relief cum s-a schimbat paradigma relațiilor în regiune pe fondul invaziei rusești la scară largă asupra Ucrainei, ceea ce a influențat și abordarea în cazul portului strategic Giurgiulești. 

Concluzionând, Mariana Prysiazhniuk evidențiază o serie de aspecte esențiale: "În condițiile situației politice instabile din R. Moldova, precum și a proximității față de regiunea pro-rusă Găgăuzia și de sudul țării vecine, controlul Bucureștiului asupra portului este benefic atât pentru Ucraina, cât și pentru însăși Moldova. (...) În plus, merită luat în considerare contextul construcției celei mai mari baze militare NATO 'Mihai Kogălniceanu'. Apropo, se află în apropierea Constanței, adică preia controlul și asupra Giurgiulești. România închide total litoralul de Delta Dunării, privând Rusia de orice posibilitate de a fi prezentă în regiunea Dunării". 

"Invazia rusească la scară largă asupra Ucrainei a întors foaia disputelor. Giurgiulești a devenit o rută alternativa pentru exporturile ucrainene. În condițiile în care, chiar a doua zi după încheierea așa-numitului acord de cereale, Rusia a început să distrugă prin bombardamente portul maritim Odesa, accesul la nodurile țărilor vecine era de o importanță critică. Portul fluvial Reni, care se află cel mai aproape de granița româno-moldovenească, a suferit primul atac masiv pe 24 iulie 2023, astfel că portul moldovenesc a preluat principalele fluxuri.

După retragerea Rusiei din acordul de cereale, în orașul românesc Galați a avut loc o întâlnire a înalților oficiali din România, Ucraina, R. Moldova, SUA și UE. În acest format, părțile au discutat despre provocările la adresa securității alimentare globale. Dar faptul că la întrunire a fost prezent coordonatorul Departamentului de Stat al SUA în domeniul sancțiunilor, ambasadorul Jim O'Brien, a indicat că lista de probleme este mult mai largă.

În 2023, Rusia și-a dublat capacitatea 'flotei din umbră', care a asigurat exportul de petrol și gaze rusești, ocolind restricțiile impuse internațional prin sancțiuni. Și s-a dovedit că în acest proces sunt implicate inclusiv companii moldovenești, respectiv portul moldovenesc Giurgiulești. 

Prin urmare, Rusia a folosit și facilitățile portului moldovenesc. De exemplu, în luna iulie a acestui an, s-a înregistrat intrarea în portul Giurgiulești a unui petrolier cu petrol rusesc îndreptat dinspre Novorossiysk, iar o serie de companii moldovenești înregistrate în R. Moldova au fost implicate în scandalul din jurul 'flotei din umbră' a Rusiei, folosită pentru exportul secret de petrol și gaze lichefiate, respectiv ocolirea sancțiunilor. 

Andriy Klymenko, șeful grupului de monitorizare al Institutului de Cercetare Strategică a Mării Negre, ne amintește, totodată, despre utilizarea de către Rusia a transportului maritim în scopuri subversive. Pentru R. Moldova, aflată în prezent în faza activă a campaniei electorale, acesta e un avertisment important: 'Merită să amintim nu doar previziunile că în octombrie Federația Rusă va încerca să creeze un antimaidan în R. Moldova, unde pe 20 octombrie 2024 vor avea loc alegerile prezidențiale și un referendum pentru aderarea la UE, ci și că primele forțe speciale ale Federației Ruse care au ajuns la Sevastopol cu armament cu o zi înainte de debutul ocupației, în februarie 2014, se aflau pe o navă civilă - o navă de marfă veche'.

Construcția unui hub portuar în R. Moldova și transformarea Moldovei într-un stat maritim au corespuns intereselor României încă de la începutul anilor 90 (pe vremea când Ucraina le propunea partenerilor moldoveni să devină co-fondatori ai portului Reni).

Prim-ministrul de atunci al Ucrainei, Valery Pustovoytenko, a menționat într-un interviu faptul că soția unuia dintre directorii BERD, care de la bun început a finanțat proiectul de construcție a nodului portuar, era cetățean român.

'Primul-adjunct al șefului BERD are o soție româncă, a realizat investiții foarte puternice pentru România, chiar îmi amintesc că ne-au dat împrumuturi pentru ca Ukrrichflot să construiască nave. Și era obligația ca navele să fie construite în România, de parcă ar fi câștigat licitația. România a susținut întotdeauna independența Moldovei și a înțeles necesitatea independenței sale energetice față de Rusia. România a apelat chiar și la ajutorul FMI, BERD, pentru a sprijini Moldova în intenția de a avea propriul port și terminal petrolier. Și apoi li s-a dat un împrumut foarte decent', a zis Pustovoytenko într-un interviu acordat în 2007. 

Agresiunea rusească la scară largă asupra Ucrainei a demonstrat că singurul inamic al triunghiului România-Moldova-Ucraina este Rusia și ale sale acțiuni expansioniste, în special asupra Mării Negre și a sectorului Dunării. Relațiile dintre România și Ucraina în 2007 și cele din prezent, când țările au trecut la un parteneriat strategic, sunt radical diferite.

Și dacă asistența României la întărirea autonomiei și independenței infrastructurale a Republicii Moldova a fost percepută cândva ca o poveste împotriva Kyivului, agresiunea rusească a schimbat percepția asupra acestui proces. Acum, când forțele pro-ruse de la Chișinău fac totul în perioada preelectorală pentru a transforma R. Moldova într-o 'a doua Georgia', consolidarea controlului României asupra obiectivelor critice asigură stabilitatea întregii regiuni și e favorabilă Ucrainei. 

Portul Giurgiulești joacă un rol important în rutele logistice de război. În condițiile situației politice instabile din R. Moldova, precum și a proximității față de regiunea pro-rusă Găgăuzia și de sudul țării vecine, controlul Bucureștiului asupra portului este benefic atât pentru Ucraina, cât și pentru însăși Moldova. Dacă afacerea va fi încheiată și portul va fi cumpărat de Guvernul României, acesta va intra în subordinea 'Administrației Porturilor Maritime S.A. Constanța'.

Printr-o întâmplare (sau poate nu), în luna februarie a acestui an, conducerea 'Administrației Porturilor Maritime S.A. Constanța' s-a schimbat. Mihai Teodorescu, în vârstă de 38 de ani, a devenit noul director al instituției. Interesant este că soția sa e ofițer al SRI (Serviciul Român de Informații). Și așa cum a arătat cazul BERD, rolul soțiilor românești în problemele globale nu trebuie subestimat.

Achiziționarea unui port în R. Moldova nu este o ambiție nouă a Guvernului român. Chiar și anul trecut, premierul Marcel Ciolacu și-a anunțat intenția de a crea un hub pentru recuperarea Ucrainei în România, iar controlul asupra infrastructurii fluviale dunărene este un pas strategic în acest sens.

De asemenea, este de remarcat rolul SUA într-o astfel de transformare regională. Washingtonul a spus că va 'facilita modernizarea infrastructurii critice pentru transportul feroviar și rutier și transportul de marfă de tranzit, va extinde accesul la inginerie feroviară și va ajuta sectorul privat situat de-a lungul Dunării să extindă oportunitățile de export'.

În plus, merită luat în considerare contextul construcției celei mai mari baze militare NATO 'Mihai Kogălniceanu'. Apropo, se află în apropierea Constanței, adică preia controlul și asupra Giurgiulești. România închide total litoralul de Delta Dunării, privând Rusia de orice posibilitate de a fi prezentă în regiunea Dunării", explică jurnalista ucraineană.