"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Deși Beijingul și Moscova se împăunează cu așa-zisul lor „parteneriat nelimitat" pe scena globală, un colț din estul extrem al Rusiei a atras atenția Chinei, scrie Newsweek într-un articol dedicat dependenței tot mai pronunțate a Rusiei față de China care l-ar putea pune curând pe liderul de la Kremlin într-o situație extrem de delicată.
Regiunea de graniță Primorsky Krai înregistrează o creștere a numărului de fermieri chinezi, iar influența economică în creștere a acestora o depășește pe cea a localnicilor, scrie publicația niponă Nikkei, citată de Newsweek, care arată că, într-un viitor nu foarte îndepărtat, Rusia ar putea fi ea însăși în situația Ucrainei.
Regiunea a fost cedată Rusiei de către dinastia Qing în 1860, dar este de mai multă vreme un subiect de interes pentru factorii de decizie politică de la Beijing și pentru naționaliștii chinezi. Anul trecut, guvernul a arătat că hărțile patriei ar trebui să includă Haishenwai - numele chinezesc pentru Vladivostok, centrul administrativ al Primorsky Krai - și alte șapte localități din extremitatea estică a Rusiei.
La fel ca președintele rus Vladimir Putin, care susține că Ucraina a făcut întotdeauna parte din națiunea rusă, liderul chinez Xi Jinping ține pe agenda sa, la loc de frunte, refacerea teritoriilor percepute ca fiind pierdute.
China a promis că într-o zi va aduce Taiwanul autoguvernat sub tutela sa, revendicând, de asemenea, cea mai mare parte a Mării Chinei de Sud, unde „drepturile istorice" ale Beijingului sunt contestate de Filipine și alte țări vecine.
Pe fondul unor perspective economice sumbre pentru Hegang, un fost oraș minier important din nord-estul Chinei, tot mai mulți fermieri chinezi ar putea ajunge în curând în Rusia, arată Nikkei.
„Preocuparea pentru "pericolul galben" din Orientul Îndepărtat rusesc nu este nouă. Există de zeci de ani, dacă nu chiar de secole, din cauza dezechilibrului populației aflate de cele două părți ale graniței", a declarat pentru Newsweek Yun Sun, directorul programului pentru China al Centrului Stimson.
„Preocuparea este că afluxul de chinezi va pune la îndoială controlul Rusiei. Nu cred că problema suveranității este încă negociabilă, dar gestionarea fermierilor chinezi care devin tot mai influenți în regiune va fi o problemă spinoasă", mai arată Yun Sun
Un studiu din 2021 publicat în The American Journal of Economics and Sociology a constatat că, în unele cazuri, prezența fermelor chinezești și vânzările către întreprinderile deținute de chinezi au sporit veniturile fermierilor locali.
Studiul a mai indicat: „Aceiași factori cresc prețurile terenurilor prin creșterea concurenței, reduc salariile muncitorilor ruși și numărul membrilor de familie care lucrează în fermele rusești, cresc numărul de locuri de muncă cu normă întreagă pentru muncitorii agricoli, scad randamentele la porumb și grâu și cresc randamentele la cartofi și orez."
Comerțul cu China, alături de cheltuielile de război ale Kremlinului, a ajutat la susținerea economiei Rusiei în contextul sancțiunilor internaționale occidentale și al excluderii financiare din cauza invaziei din Ucraina.
Deși acest lucru a permis Rusiei să contrazică cele mai pesimiste previziuni pentru economia sa, a făcut, de asemenea, ca țara să fie mai dependentă de yuan, moneda Chinei.
În prima jumătate a anului 2023, Rusia a folosit yuanul pentru a deconta trei sferturi din cifra de afaceri comercială cu China și un sfert din tranzacțiile cu alte țări, a declarat Ministerul rus al Economiei.
În raportul său anual, publicat pe 29 martie, Banca Centrală a Rusiei a declarat că nu are alternative viabile la yuan atunci când vine vorba de rezervele internaționale, potrivit unui raport Bloomberg.
„Cursurile de schimb ale acestor monede sunt foarte volatile, piețele au o lichiditate scăzută, iar în mai multe dintre țările-partenere există restricții privind circulația capitalului, ceea ce reprezintă un obstacol în calea utilizării lor", se arată în raport.
Sun a declarat că utilizarea yuanului pentru tranzacții au ajutat Rusia și China să atenueze impactul sancțiunilor internaționale și a permis țărilor să testeze un sistem de plăți financiare alternativ la SWIFT.
„Valuta de rezervă este însă o chestiune diferită", a spus Sun. „Ați putea argumenta că, având în vedere nivelul activităților economice bilaterale, este firesc ca Rusia să își asume mai mult RMB (yuan mai este denumit și renminbi) în rezerva sa valutară. Dar știm, de asemenea, că are multe dificultăți practice - controlul capitalului chinezesc, lipsa de numerar și manipularea cursului de schimb de către Beijing."
„Așadar, dacă Rusia ar avea de ales, cel mai probabil nu ar opta pentru RMB ca monedă de rezervă", a adăugat ea.
Dependența Rusiei de yuan îl pune, așadar, pe Putin într-o situație dificilă în cazul în care apar tensiuni diplomatice sau dispute comerciale între cele două țări – și, de asemenena, mai expus la provocările economice cu care se confruntă a doua cea mai mare economie a lumii.
Moscova este, de asemenea, vulnerabilă la presiuni din partea unor terți prin intermediul dependenței sale față de Beijing. De exemplu, companiile rusești cu interese de afaceri în China au raportat blocaje la plăți după ce Washingtonul a introdus sancțiuni internaționale „secundare” pentru băncile care facilitează transferul de bunuri interzise în Rusia.
