Lupta pentru procuratură. Cât timp se vor pune magistrații moldoveni de-a curmezișul reformelor?

La Chișinău este în plină desfășurare prima confruntare majoră dintre noua guvernare și una din piesele de bază ale sistemului judiciar, Procuratura Generală.

Îndemnurile străvezii ce i s-au adresat până în prezent, de la cele mai înalte tribune, procurorului-șef de a demisiona, pentru a face loc unor transformări, n-au produs reacția cuvenită. Lui Alexandr Stoianoglo i se impută o îngăduință excesivă în raport cu un șir de politicieni și afaceriști bănuiți de acte de corupție, pe care procurorii din subordinea sa fie i-au absolvit de vină, fie nu i-au împiedicat să fugă peste hotare. Una din cele mai răsunătoare dispoziții de neîncepere a urmăririi penale care-i aparține lui Stoianoglo îl privește pe cel care l-a numit în funcție în anul 2019, socialistul Igor Dodon. Fostul ocupant al fotoliului de președinte a fost filmat în timp ce primea o pungă, în care se crede că se aflau bani, de la oligarhul Vladimir Plahotniuc. Picătura care a umplut paharul a fost ușurința cu care procurorii i-au permis lui Veaceslav Platon, supranumit „raiderul CSI” pentru combinațiile financiare transnaționale pe care le-a orchestrat, să părăsească recent teritoriul Republicii Moldova, în pofida unor evidențe privind implicarea sa în acte ilegale, printre care escrocherii de proporții.

Niciuna din aceste acuzații nu a avut, însă, darul să-l convingă pe procurorul general să-și prezinte demisia. Dimpotrivă, Alexandr Stoianoglo s-a arătat nedumerit de criticile care l-au vizat. El a încercat să-și facă un titlu de glorie din faptul că, potrivit spuselor sale, în mandatul său nu a ordonat dosare politice, ca unii din predecesorii săi, creând o confuzie voită între această practică abuzivă și sarcina de bază a instituției pe care o conduce, aceea de a instrumenta dosare de corupție. Într-o altă tentativă de a devia discuția de la prestația sa deficitară, procurorul general a pretins că este persecutat pentru originea sa găgăuză.

De-a lungul anilor, magistrații moldoveni s-au remarcat printr-o creativitate ieșită din comun atunci când, în loc să caute dovezi de încălcare a legii, au invocat drepturile civile pe care le-ar avea unii infractori notorii. O altă situație „patentată” în Republica Moldova este aceea când instanțele de judecată îi obligă pe procurori să acționeze – să-și facă treaba pentru care s-au angajat -  după ce inițial aceștia se abțin să investigheze cazurile de corupție semnalate de presă sau activiștii civici. Așa s-a întâmplat cu un dosar care vizează o schemă ilegală datând din anul 2008 privind importul de energie electrică din Ucraina, în care prejudiciul adus statului este estimat la aproape 15 milioane de dolari.

În fața acestui refuz fățiș al Procuraturii de a rezona cu dorința fermă a societății de a se pune capăt fărădelegilor, la rampă a ieșit „artileria grea” din câmpul politic. Președinta Maia Sandu a convocat pe această temă o ședință a Consiliului Suprem de Securitate, la care a vorbit în termeni ultimativi despre nevoia de a fi resetat sistemul de justiție. Prim-ministra Natalia Gavriliță a spus, la rândul ei, că este nemulțumită de activitatea procurorului general și că acesta trebuie înlocuit, iar ministrul Justiției a anunțat despre inițierea unui proiect de lege care ar permite evaluarea și demiterea conducerii Procuraturii.

Nici după acest avertisment instituția condusă de Stoianoglo nu a revenit la sentimente mai bune, respingând tentativa noii administrații de a-i cere socoteală: „Nivelul înțelegerii de către actuala guvernare a principiilor statului de drept este neașteptat de slab”.

Era de așteptat ca o parte a magistraților moldoveni, care se comportă ca o castă intangibilă, cu drepturi extinse și abilități unice de supraviețuire, probate în timp, să nu se încline la prima strigare a noilor decidenți politici de la Chișinău.

Fiind, totuși, mai curând o chestiune de timp până să adopte, cel puțin la nivel retoric, valorile promovate de noua guvernare, ei își vor negocia pozițiile ulterioare, încercând să se facă utili și, dacă se poate, indispensabili. Cunoscători, prin natura meseriei, ai firii - și ai slăbiciunilor - umane, procurorii speră să intervină, mai devreme sau mai târziu, momente prielnice pentru a-și relua privilegiile exclusive care li se contestă acum.