Soldații europeni continuă să plece în număr mare din armată, exact când NATO are mai multă nevoie de ei. Franța, Germania, Marea Britanie, România se confruntă cu deficite importante de personal. Ce e de făcut?

Cele mai multe dintre țările europene membre ale NATO se confruntă cu o profundă criză de militari care îngrijorează pe măsură ce amenințarea din partea Rusiei crește.

Publicația Politico arată, într-o analiză, că aliații iau în calcul o recrutare accelerată sau chiar serviciul militar național. 

Dar până la o decizie concretă în acest sens, principala problemă este reprezentantă de numărul tot mai mare al militarilor care au decis să iasă din armată.

Săptămâna aceasta, ministrul francez al forțelor armate, Sébastien Lecornu, a prezentat un plan de păstrare a trupelor menit să stimuleze personalul militar să nu renunțe la uniformă.

Iar asta la doar câteva zile după ce un raport anual prezentat parlamentului german arăta că, în 2023, aproximativ 1.537 de soldați au părăsit Bundeswehr-ul, care a scăzut la 181.514 persoane.

„Aceste discuții și preocupări există acum în toate capitalele, în toate democrațiile care au armate profesioniste fără recrutare", a declarat Lecornu luni, menționând Marea Britanie și Statele Unite.

„La reuniunile NATO, vorbim de regulă despre echipamente, dar acum vorbim și despre... nivelul de retenție (a trupelor)", a adăugat el. 

Iar pe măsură ce Europa își întărește armatele, pe fundalul războiului din Ucraina, țări precum Croația iau serios în calcul să reintroducă recrutarea, în vreme ce altele altele precum Danemarca, intenționează să o extindă pentru a include și femeile. Germania a renunțat la înrolările obligatorii în 2011, dar, având în vedere că mulți dintre militari aleg să iasă din serviciu și să se pensioneze, există discuții cu privire la reintroducerea unui fel de sistem de serviciu militar național.

Pentru țările care se bazează pe armate profesioniste, provocarea principală este de a face forțele armate atractive - un lucru dificil de realizat în vremuri cu șomaj scăzut, de concurență acerbă din partea sectorului privat și de utilizare pe scară largă a muncii de acasă.

În Franța, militarii aleg să rămână în armată, în medie, cu un an mai puțin decât în anii precedenți. În Marea Britanie, a existat un deficit anual de angajare de 1.100 de soldați - echivalentul a două batalioane de infanterie - chiar dacă guvernul a contractat recrutarea cu firma privată Capita.

Banii au și ei un rol important în a-i face pe oameni să rămână. Una dintre măsurile emblematice ale planului francez este creșterea pensiilor de retragere prin integrarea bonusurilor; salariile sunt, de asemenea, majorate. Dar condițiile de serviciu nu sunt chiar atât de atractive, cu ore suplimentare, absențe de luni de zile de la domiciliu și perioade de recuperare ratate.

„Problema nu este atât recrutarea, ci retenția, trebuie să facem în așa fel încât să păstrăm/includem și familiile (militarilor)", a arătat amiralul Lisa Franchetti, șeful operațiunilor navale ale Marinei americane, la o conferință la Paris la începutul acestui an. 

În Polonia, noul guvern a anunțat la începutul acestui an creșteri salariale de aproximativ 20% în încercarea de a păstra trupele. Salariul minim lunar pentru un soldat crește de la 4.960 zloți (1.150 de euro) la 6.000 zloți. Ca răspuns la amenințarea tot mai mare din partea Rusiei, armata poloneză a crescut de la 95.000 de militari în 2015 la 215.000 în acest an.

Planul francez include ajutor pentru găsirea unei locuințe și accesul la asistență medicală și îngrijire a copiilor. Cuplurile care lucrează în cadrul ministerului forțelor armate, chiar dacă unul dintre ei este civil, se vor putea transfera la post împreună.

„Aș prefera să am mai puține recrutări pentru a putea îmbunătăți retenția, decât să mă lansez într-o agresive de recrutare în care numărul de persoane rămase (un timp mai lung) să scadă constant", a spus Lecornu.

În Germania, ca parte a eforturilor de consolidare a apărării naționale, guvernul dorește să ajungă la 203.000 de persoane în forțele armate până la începutul anilor 2030 - dar recrutările cresc lent.

Comisarul special al Bundestagului pentru forțele armate, Eva Högl, a declarat că reintroducerea unei forme de recrutare ar fi o modalitate de a schimba situația, dar orientarea către femei este o măsură mai evidentă pentru a opri declinul, deoarece potențialul de acolo este „departe de a fi fost epuizat", a precizat oficialul german.

Legislația adoptată anul trecut încearcă să creeze condițiile mai atractive, inclusiv un sprijin mai mare pentru îngrijirea copiilor și creșterea pensiilor de pensionare.

Nu există doar probleme legate de orele de lucru, ci și de infrastructura de bază. „Când vizitez trupele, nu mai aud că lipsesc căștile și vestele de protecție - ci dulapurile", a mai scris Högl în raportul anual.

Potrivit lui Högl, repararea cazărmilor și a instalațiilor militare va costa aproximativ 50 de miliarde de euro - echivalentul a jumătate din totalul fondului special creat de guvern pentru a-și actualiza forțele militare în urma invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

România

Potrivit Europa Liberă, în jur de 13.000 de angajați au plecat din Ministerul Apărării de la începutul lui 2022 până în prezent. Instituția are un deficit de angajați de zeci de procente, deși, susțin surse din sistem, cel puțin în 2023, angajările au fost mai numeroase decât plecările.

Ministrul Apărării Angel Tîlvăr a anunțat recent că România dorește să-și mărească efectivele Armatei cu 20.000 de militari în contextul războiului rus împotriva Ucrainei.

„Ne dorim să mărim efectivele Armatei Române de la 80.000 la 100.000, având în vedere evoluțiile complicate de la granițele noastre. Dar acest lucru ține și de buget și de posibilitățile pe care le avem”, a afirmat Angel Tîlvăr.

De asemenea, în cadrul unui interviu acordat Europei Libere, generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Forțelor Armate ale României, a subliniat și el problema deficitului de personal cu care se confruntă Armata.

„Dar trebuie subliniat ceva. Avem un deficit de personal extraordinar de mare în momentul de față”, spune șeful Armatei României, care a precizat că în 2023 aproximativ 6.000 de persoane au părăsit Ministerul Apărării Naționale. 

Tot Europa Liberă arată că, în 2023, numai în primele trei luni, 1.700 de oameni, cei mai mulți militari, au plecat din Armată, în perioada în care politicienii discutau intens despre reforma pensiilor de serviciu. 

57% dintre plecările militarilor din sistem au fost pensionări anticipate.

În rândul soldaților și gradaților profesioniști, 63% dintre ieșirile din sistem înregistrate în primele trei luni din 2023, adică aproape 500, au fost demisii.

Astăzi, un soldat are un salariu net cuprins între 2.439 de lei și 4.126 de lei, adică între cel mult 500 și 800 de euro, în condițiile în care, din cauza lipsei de personal, cei rămași fac adesea și ore suplimentare muncind câte 10-12 ore pe zi. Mai mult, în cazul a sute de subofițeri și ofițeri, MapN le-a încălcat drepturile salariale achitându-le sume mai mici decât cele care li s-ar fi cuvenit în urma unor misiuni externe. Sunt militari care s-au judecat ani la rând cu Ministerul și unii dintre nemulțumiți au ales în cele din urmă să plece.

În februarie, MApN a scos la concurs 5093 de posturi de soldați și gradați profesioniști.

CITEȘTE ȘI:  Alte state europene iau amenințarea rusă foarte în serios și își reformează forțele armate din temelii / Suedia a ajuns să nu mai facă față logistic numărului tot mai mare de doritori voluntari pentru Garda Națională / Ce îi motivează pe cetățeni să se alăture în număr atât de mare