Alte state europene iau amenințarea rusă foarte în serios și își reformează forțele armate din temelii / Suedia a ajuns să nu mai facă față logistic numărului tot mai mare de doritori voluntari pentru Garda Națională / Ce îi motivează pe cetățeni să se alăture în număr atât de mare

Suedia a reușit să reformeze Garda Națională atât de profund încât, dintr-o formațiune cu rezerviști trecuți de prima tinerețe, a devenit, de curând, o forță de luptă atât de atractivă pentru tineri încât s-a ajuns în situația ca mulți dintre solicitanți să fie refuzați, în ultima vreme, din lipsă de locuri.

Potrivit unei analize realizate de Politico, numărul tot mai mare de doritori are legătură, în principal, cu amenințarea rusească care a sporit convingerea că Suedia trebuie să fie gata de un eventual conflict armat. Este interesant însă și spiritul civic al cetățenilor care, deși au joburi, sunt oameni ocupați o mare parte din timp, sunt deosebit de preocupați să-și apare țara, conștienți că libertatea și democrația pot fi în pericol dacă nu are cine să le protejeze

În România, în schimb, în ciuda amenințării reprezentate de Rusia și a deficitului important de personal, numărul doritorilor voluntari rămâne în continuare foarte scăzut, ba chiar s-a creat un soi de panică la nivelul populației și politicienilor când generalul Vlad Gheorghiță, șeful Statului Major al Apărării, a îndrăznit să atragă atenția, destul de voalat, că avem o problemă serioasă în a ne apăra întrucât „rezerva operațională” este îmbătrânită, iar numărul celor care știu să folosească o armă este extrem de redus. Politicienii s-au grăbit să liniștească electoratul alarmat, afirmând, după sugestia generalului de a crește numărul rezerviștilor tineri, că „România nu a fost niciodată atât de bine protejată cum este acum, ca parte a NATO” (Klaus Iohannis).

Ministerul Apărării precizează, într-un comunicat emis marți, că scoate la concurs peste 5000 de posturi de soldați profesioniști. Detalii AICI. În ce privește pregătirea populației civile pentru un eventual conflict militar, situația expusă de generalul Gheorghiță a rămas ca-n gară.

Cum au evoluat lucrurile în Suedia

Politico scrie că, de aproximativ doi, Garda Națională trece printr-o schimbare fundamentală, după ce această forță care sprijină armata cu normă întreagă căzuse într-un soi de blazare și nepăsare la finalul Războiului Rece, când guvernul suedez a decis să pună capăt înrolărilor aproape automate pentru persoanele care își încheiau serviciul militar. Devenise, de asemenea, un domeniu de care erau interesați mai ales cetățenii de vârstă mijlocie care nu prea își luau îndatoririle în serios. 

În 2001 un raport guvernamental atrăgea agenția că forțele armate erau chiar serios alarmate de scăderea dramatică a numărului de membri ai Gărzii Naționale.

„Când m-am înrolat, aveam 21 de ani, considerabil mai tânăr decât media", spune Alexander Raaum, care s-a înrolat în 2009, la aproximativ 18 luni după ce și-a încheiat serviciul militar în artilerie. „Părea mai mult o relicvă din perioada Războiului Rece".

Însă anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014 și eforturile acesteia de a declanșa un război separatist în estul Ucrainei au determinat o regândire amplă a problemelor de securitate în întreaga Europă.

În ultimul deceniu, Garda Națională a fost supusă unor reforme care au legat-o mai bine de ramurile cu normă întreagă ale armatei. De exemplu, în loc să primească echipamente casate folosite anterior de unitățile cu normă întreagă, Garda Națională primește acum arme noi. 

Cu toate acestea, până în urmă cu doi ani, recrutarea era tot anemică, iar majoritatea trupelor Gărzii Naționale nu reușeau să-și îndeplinească zilele de serviciu obligatorii. În 2020, numărul membrilor era de aproximativ 20.000, într-o scădere dramatică față de aproximativ 120.000 cât număra pe la mijlocul anilor 1980 de exemplu.

Invazia în toată regula a Rusiei în Ucraina în 2022 a schimbat însă întreaga abordare.

În acel an, 29.101 suedezi au solicitat să se alăture Gărzii Naționale, cu 619% mai mult decât într-un an obișnuit. 

Organizațiile auxiliare de apărare ale Suediei au înregistrat și ele o creștere substanțială a cererilor de aderare. 

În primele două săptămâni de război, 640 de persoane s-au alăturat Lottas, o grupare de femei care oferă sprijin logistic armatei, acesta fiind, de regulă, numărul aproximativ de noi solicitări pe care Lottas îl primește de obicei pe parcursul unui an întreg 

Până la sfârșitul anului 2022, o altă organizație auxiliară, Federația Suedeză pentru Apărare Voluntară, a primit 3.795 de noi membri - față de doar 46 în anul precedent. 

Între timp, o organizație care pregătește șoferi pentru serviciul de apărare extinsă a țării și-a dublat numărul de noi membri.

Războiul a determinat, de asemenea, Suedia să renunțe la politica sa de lungă durată de nealiniere militară și să solicite aderarea la NATO, alături de vecina Finlanda. Cererea Suediei mai așteaptă doar aprobarea Ungariei. 

Iar preocupările legate de război nu au scăzut, nicio secundă, în intensitate. În prima săptămână a acestui an, politicienii și liderii militari suedezi s-au adunat la conferința anuală „Popor și Apărare" cu un mesaj destul de alarmant.

„S-ar putea să vedem război în Suedia", a avertizat ministrul Apărării Civile, Carl Oskar Bohlin. 

Și premierul Ulf Kristersson a menționat de mai multe ori războiul.

„Un atac armat împotriva Suediei nu poate fi exclus. Războiul poate veni și la noi", a declarat ministrul Apărării, Pål Jonson.

Înscrierea

Iar acest sentiment de urgență persistent a impulsionat tot mai multe persoane să se alăture Gărzii Naționale.

În primele două săptămâni ale lunii ianuarie, aproximativ 1.200 de persoane au depus cereri de înscriere în forțele de ordine, de patru ori mai multe decât în aceeași perioadă din 2023. 

„În urmă cu 15 ani, mulți oameni priveau Garda Națională ca pe un hobby, precum drumețiile sau vânătoarea", spune Alexander Raaum, membru al GN. „Acum își dau seama că este parte esențială a securității noastre". 

Konrad Lindblad, care s-a alăturat Gărzii Naționale în urmă cu șapte ani, după ce și-a încheiat serviciul militar în 2004, a declarat că prietenii și cunoscuții au început brusc să îl întrebe cum să se alăture. Lindblad a văzut, de asemenea, cum a evoluat propria sa motivație. 

„Când m-am alăturat, am vrut să fac ceva diferit de ceea ce fac în timpul zilei de lucru la birou și, din moment ce mi-a plăcut să fac serviciul militar, am știut că Garda Națională mi se potrivește", a spus el. 

„Dar, odată ce am făcut parte din ea, mi-am dat seama că și Garda Națională este o structură serioasă, aliniată cu restul forțelor armate. Și am început să mă gândesc la motivul pentru care o făceam. O fac pentru că pot contribui la apărarea noastră. Dacă nu o fac oameni ca mine, cine o va face? Nu putem considera că Suedia va avea libertate și democrație din oficiu, fără efort și sacrificiu."

De fapt, atât de mulți oameni doresc să se înroleze, încât Garda Națională are momentan probleme în a ține pasul cu numărul de solicitări, mai arată Politico.

Solicitanții trebuie să fie evaluați, iar dacă nu au făcut serviciul militar (ceea ce e valabil în cazul multora, deși Suedia a restabilit serviciul militar obligatoriu în mod limitat în 2018), trebuie să urmeze un curs militar accelerat. Și apoi trebuie să li se găsească loc în unitățile din apropiere.

„Locurile libere nu sunt atât de numeroase încât să putem găzdui o mulțime de oameni", a declarat Lindblad. „Am avea nevoie de noi unități pentru a putea găzdui un număr semnificativ de noi membri, dar asta necesită timp, mai ales că nu poți înființa unități formate doar din oameni noi. Pe de altă parte, dacă îi lași pe oameni să aștepte, aceștia își pierd interesul”,  a mai spus el.