"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Din conducerea SC Exploare Sistem Zonal Prahova (ESZ), una dintre entitățile indicate drept vinovată de criza apei din Prahova de către ministrul Mediului, face parte și controversata Monica Hunyadi, o tânără al cărei nume a devenit cunoscut atât în calitate de beneficiară, alături de politicieni PSD de top, al celebrelor zboruri Nordis, cât și în calitate de „coafeză” plasată în consiliile de administrație ale unor importante companii de stat.
„În câteva din cele cinci zboruri dus-întors figurează doar numele familiei Vicol – Ciorbă. În altele apar liderii PSD Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu sau Alfred Simonis, împreună cu alte persoane din anturajul lor, ca Sorina Docuz sau Monica Hunyadi, numită de ministrul Grindeanu în februarie 2022 administrator provizoriu la Compania CFR Electrificare”, scria G4Media despre deplasările în Franța a liderilor PSD, cu un avion charter plătit de Nordis.
Monica Hunyadi este, potrivit declarațiilor de avere, încă din 2024, „Manager” la SC EZS Prahova, companie de stat puternic politizată și condusă în acest moment de ultradubiosul Bogdan Chițescu, fost manager al Poliției Locale Sector 4, cu o lungă carieră în diverse companii de stat.
Numit în funcție în septembrie 2022, Chițescu a câștigat, potrivit ultimei declarații de avere, 300.000 de lei pe an, în jur de 60.000 de euro, de la compania prahoveană aflată în subordinea Administrației Naționale „Apele Române”. Chițescu poate fi demis doar de Consiliul de Administrație care l-a numit în funcție.
Și colega de zboruri Nordis a liderilor PSD, Monica Hunnyadi, are venituri considerabile, fiind implicată în trei companii de stat (Electrificare CFR, Autoritatea de Siguranță Feroviară Română și ESZ Prahova). De la cele trei, ea are venituri anuale de aproximativ 105.000 de lei, respectiv 9000 de lei pe lună. VEZI AICI integral declarația ei de avere pe 2025
În declarația din 2024 (AICI), tânăra menționează posesia a trei autoturisme de lux: două Porsche și un BMW. Până la următoarea declarație de avere rămâne cu un singur Porsche (cel achizițonat în 2018 când conducea un salon de înfrumusețaer falimentar). Despre celelalte două autoturisme afirmă că le-a vândut. De asemenea, un lucru bizar se întâmplă și cu apartamentul din Voluntari de 104 mp, achiziționat în 2023 și invocat în declarația din 2024: dispare, iar în locul lui apare unul de 75 mp (însă anul achiziționării este același - 2023). Vezi AICI declarația din 2025!
Hunyadi a terminat liceul în 2009, la Hațeg, Hunedoara, absolvind ulterior o facultate de comunicare din Arad.
Potrivit CV-ul ei, începând cu 2019, Monica Hunyadi ocupă funcția de administrator al firmei Hunymoo SRL, firmă ce gestionează un salon de înfrumusețare. Inițial, ea a fost asociată în firmă cu Mocioiu Anelise-Tania, o fostă vedetă Playboy, implicată în tot soiul de amantlâcuri cu fotbaliști mai mult sau mai puțin cunoscuți.
În 2022, Monica Hunyadi a fost numit administrator al Companiei CFR Electrificare, divizia energetică a CFR. La acel moment, în afara gestionării nu foarte fericite a salonului de cosmetică (care înregistrează pierderi considerabile), Hunyadi avusese și o colaborare de câțiva ani cu Camera Deputaților în calitate de „colaborator extern” - consultant responsabil de sinteze, corespondență etc.
De semnalat că anunțul de recrutare a membrilor CA la companie spune că „membrii Consiliului de Administraţie sunt persoane fizice sau juridice, cu experienţă în îmbunătățirea performanței societăților sau regiilor autonome pe care le-au administrat sau condus”. Performanțele Monicăi Hunyadi au fost pierderi de 105 mii lei la o cifră de afaceri de 145 mii lei la cabinetul ei. Compania figurează și cu datorii de peste 400 mii lei, scrie publicația clubferoviar.ro.
După Electrificare CFR, ea a fost plasată în consiliul de administrație a Autorității de Siguranță Feroviară, altă structură a ministerului Transporturilor.
Ministru al Transporturilor la acel moment era Sorin Grindeanu (cel alături de care avea să zboare și către destinații de lux). Grindeanu a declarat pentru G4Media că nu a avut nici o implicare în numirea lui Hunyadi în această funcție, dat fiind că la această companie Consiliul de Administrație nu este numit de Ministerul Transporturilor.
Foto: Monica Hunyadi
Precizări importante privind ESZ Prahova, principalul producator de apa potabila pentru judetul Prahova
Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A. – a fost infiintata prin Hotararea nr. 40/06.02.2006 a Consiliului de Conducere al Administratiei Nationale „Apele Române” si conform Legii nr.31/1990 privind infiintarea societatilor comerciale republicata, cu modificarile ulterioare. Pana la data de 14.07.2006, E.S.Z. Prahova a functionat in cadrul Administratiei Nationale „Apele Române” in structura Directiei Apelor Buzau Ialomita, dupa care s-a transformat in societatea comerciala Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A. si s-a desprins din A.N. „Apele Române” (care a ramas unic actionar).
Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A. colaboreaza cu Administratia Nationala „Apele Române”, ca autoritate centrala si actionar unic, precum si cu detinatorii de lucrari construite pe ape sau in legatura cu apa, cu furnizorii, beneficiarii, institutiile economico-financiare si de control. (Sursa: siteul oficial al ESZ, AICI)
Context mai amplu privind criza apei din Prahova și Dâmbovița
Peste 100.000 de oameni din Prahova și Dâmbovița nu au, de mai multe zile, apă la rețea, iar autoritățile estimează că furnizarea acesteia va fi reluată abia săptămâna viitoare.
Lucrările hidrotehnice de la barajul Paltinu și ploile abundente din ultimele zile fac imposibilă tratarea apei astfel încât să fie bună pentru consum.
Oamenii din cele 13 orașe și comune afectate primesc atât apă îmbutăliată, cât și apă menajeră.
Este vorba despre localităţile Câmpina, Breaza, Băicoi, Adunaţi, Poiana Câmpina, Şotrile, Băneşti, Brebu, Telega, Vărbilău, Aluniş şi parţial comuna Floreşti din judeţul Prahova, precum și de localitatea Moreni din Dâmbovița.
Marți a fost reluat transportul de apă dinspre bărajul Paltinu, însă mai durează până când va fi potabilă.
Ministrul sănătății, Alexandru Rogobete, a făcut un apel la populație să consume doar apă îmbuteliată.
Această criză afectează grav activitatea unităților medicale din județului Prahova, pentru că un spital fără apă este nefuncțional, a declarat ministrul Sănătății, care a anunțat că mari spitale din București sunt pregătite să preia pacienții din județ, pentru că acolo nu se mai fac internări.
În plus, ministrul a cerut Direcției de Sănătate Publică Prahova să nu ridice restricțiile impuse de situația de la barajul Paltinu, până când apa nu este conformă.
Între timp, corpul de control al ministerului mediului face verificări la administrația bazinală Buzău Ialomița și compania de apă din județul Prahova, iar ministrul Diana Buzoianu a cerut demisiile directorilor acestor instituții pe care îi acuză că nu au comunicat despre situația barajului de la Paltinu și despre riscul ca mai multe comunități locale să rămână fără apă potabilă.
Diana Buzoianu: În comunicările oficiale care au ajuns la Ministerul Mediului, aceste riscuri nu au fost menționate. Nu au fost comunicate aceste riscuri nici către primari, prefecți, consilii județene, populație. În principiu, oamenii au știut că nu există niciun fel de risc, deși două autorități comunicau între ele că există acest risc și că trebuie luate măsuri. Există primari care ne-au spus că aveau surse alternative de apă și că ar fi putut realizeze rezerve suplimentare, dacă ar fi știut această problemă. Populația ar fi putut fi mai bine pregătită dacă se cunoștea acest risc.
Din cauza sistării furnizării apei din acumularea Paltinu, centrala electrică de la Brazi, care asigură 10% din producția de energie electrică la nivel național, și-a oprit activitatea o perioadă. Ministerul de resort dă asigurări că sistemul energetic național poate acoperi integral necesarul de consum.
Într-un comunicat, Apele Române au acuzat, marți, administratorul sistemului local de apă, ESZ Prahova, că știa încă din octombrie că exista riscul ca oamenii să rămână fără apă potabilă în urma lucrărilor din zonă, dar nu a luat măsuri.
„ESZ Prahova a fost informat încă de la sfârșitul lunii octombrie în legătură cu riscul creșterii turbidității apei, atât în perioada de coborâre a nivelului în lac, cât și în perioada de realizare a lucrărilor de decolmatare”, precizează reprezentanții ANAR.
Totodată, Apele Române acuză operatorul zonal, adică Exploatarea Sistemului Zonal Prahova, că nu a realizat o serie de lucrări care îi reveneau, conform unei conveții încheiate în 2017.
Printre obligații, susține instituția, se număra și realizarea unei acumulări-tampon de apă curată pentru stația de tratare a apei Voila din zonă, în situații de viituri, precum și întreținerea instalațiilor de captare.
