„Imaginea pe care o dorea Putin a fost ruinată!" / Iată de ce și cum tiranul de la Kremlin ar putea fi, în realitate, marele păcălit al propriei farse electorale / Elita pe sprijinul căreia mizează Putin cunoaște rezultatul corect și știe exact cât de nemulțumite sunt masele

„Cel mai important rezultat al oricăror alegeri din Rusia este legitimitatea", le spunea Vladimir Putin celor mai importanți oficiali electorali ruși reuniți la reședința sa de lângă Moscova, în luna noiembrie a anului trecut. „Acesta este fundamentul stabilității politice".

Duminică, după trei zile de vot, aceiași oficiali au declarat victoria zdrobitoare a liderului de la Kremlin, afirmând că a obținut un scor record, peste 87% din voturi.

Nu există nicio îndoială că Putin va folosi acest „rezultat” ca pe o dovadă a sprijinului masiv din partea populației. 

Însă astfel de alegeri simulacru - în care toți adversarii sunt zdrobiți și chiar și morții votează cu președintele în funcție - riscă să submineze stabilitatea politică mult dorită de Putin, arată o analiză Politico.

Aceste alegeri – în care unul din zece voturi a fost pentru Putin - au fost un regres istoric fără precedent pentru Rusia post-sovietică. 

„De-a lungul anilor, administrația prezidențială și-a creat condiții din ce în ce mai favorabile", a declarat, pentru POLITICO, David Kankiya, din cadrul grupului independent de monitorizare Golos. „De data aceasta a atins însă un punct fără precedent".

Chiar și fără a lua în considerare represiunea împotriva opoziției, votul a fost cel mai puțin competitiv din istoria modernă a Rusiei: doar trei candidați, agreați de Kremlin, l-au separat pe Putin de un scrutin în stil Stalin cu un singur nume pe buletinul de vot. 

A fost, de asemenea, cel mai puțin transparent: niciodată înainte nu au existat atât de puțini observatori independenți cu un acces atât de redus (evident, șeful Golos este în închisoare).

O altă premieră: în aproximativ 29 de regiuni, inclusiv în cele mai predispuse la proteste, votul s-a desfășurat electronic, situație apreciată de observatorii independenți ca fiind o metodă de tip "cutie neagră", menită să faciliteze fraudarea voturilor. 

Dar poate că cea mai flagrantă încălcare în „acest peisaj al ilegalității", spune Ekaterina Schulmann, analist politic rus la Centrul Carnegie Rusia Eurasia din Berlin, a fost armată de votanți de tip „suflete moarte" (cu trimitere la celebrul roman omonim al lui Nikolai Gogol, scriitor clasic născut pe teritoriul Ucrainei). Lucru valabil mai ales pentru voturile exprimate în „noile teritorii" ocupate de Rusia în Ucraina, unde autoritățile electorale au declarat că există aproximativ 4,6 milioane de potențiali alegători. Această cifră este în concordanță cu vechile statistici ucrainene din vremuri de pace, dar corespunde cu greu populației actuale. 

„Este evident că, în timp de război, oamenii sunt uciși, se mută etc", afirmă Schulmann. 

Ficțiune rusească pură

„Acolo se desfășoară un război și nu există nicio supraveghere publică", a opinat și David Kankiya, adăugând că rezidenții nu au nevoie nici măcar de pașaport rusesc pentru a vota. „Asta arată că orice rezultat au decis autoritățile, au obținut. Intrăm în sfera ficțiunii pure aici". 

Apoi au existat zeci de milioane de angajați de stat și studenți care au fost constrânși să voteze. 

În mod paradoxal, cozile care au putut fi văzute vineri (prima zi a alegerilor din 15-17 martie), în fața unor secții de votare – practic ziua în care electoratul fidel/constrâns a fost determinat să voteze, probabil pentru a le oferi oficialilor electorali mai mult timp pentru a ajusta rezultatul la un nivel satisfăcător - au fost, de fapt, o manifestare a oamenilor „privați de dreptul de vot", a declarat Kankiya. 

„Ca în perioada sovietică, când erai obligat să votezi, fie că voiai sau nu". 

În întreaga țară, la secțiile de votare, oamenii s-au îmbrăcat în costume, probabil pentru a insufla alegerilor un oarecare entuziasm. Dar niciun carnaval de maimuțoi nu a putut distrage atenția de la grupurile de muncitori din fabrici, pescari și bărbați călare îmbrăcați aproape identic care s-au prezentat pentru a vota exact în același timp.

„Sunt convins că marea majoritate rușilor nu are deloc încredere în rezultatele acestor alegeri", a mai spus Kankiya.

Deși circul este evident, s-ar putea ca Kremlinului să nu-i pese atât de mult de impresia lăsată.

Mai degrabă decât un indicator al sentimentelor maselor, alegerile sub Putin sunt un test național de acceptare a aparatului de stat și a politicilor acestuia. 

Și de data asta, ca și data trecută, testul a fost a trecut cu succes.

De la companii de stat la biblioteci, universități și fabrici, superiorii și-au instruit subordonații cum și când să voteze, iar apoi i-au hărțuit pentru a obține dovezi că și-au îndeplinit sarcina. 

Chiar și la cel mai înalt nivel, niciunul dintre cei trei presupuși rivali ai lui Putin nu a îndrăznit măcar să se prefacă că ar putea câștiga. 

Ultimele trei zile de vot i-au oferit lui Putin garanția că verticala puterii este la locul ei și că rușii vor face ceea ce li se spune. 

Pentru Kremlin, prezentele alegeri sunt o confirmare utilă înainte de ceea ce mulți prevăd că vor fi vremuri complicate. După alegerile din 2018, rușilor li s-au prezentat reforme dureroase ale pensiilor. 

Acum se așteaptă ca Putin să intensifice eforturile de mobilizare pentru războiul din Ucraina. 

În săptămânile și lunile care vor urma, Putin va remania, de asemenea, guvernul, cel mai probabil în beneficiul adepților liniei dure, scrie analistul politic Tatiana Stanovaya, adăugând că este de așteptat ca aceștia să dubleze efortul de război al Rusiei.

Protestatarii și elita

Putin își începe totuși cel de-al cincilea mandat pe fondul celor mai mari proteste anti-război de la începutul anului 2022.

Răspunzând apelului de a se participa la acțiunea „La prânz împotriva lui Putin", zeci de mii dacă nu chiar sute de mii de ruși au format cozi impresionante, duminică, la ora 12:00, în aproximativ 95.000 de secții de votare de pe teritoriul rusesc și în orașe din întreaga lume, pentru a-și manifesta dezacordul cu politica de război, agresiune și oprimare a Kremlinului. 

Cozile de duminică s-au suprapus peste imaginile deja intrate în conștiința publică ale cozilor pentru candidatul anti-război Boris Nadejdin și, mai recent, ale celor determinate de funeraliile lui Alexei Navalnîi. 

Mișcarea din ultima zi de vot a arătat mai ales că, în ciuda unei represiuni fără precedent, capacitatea rușilor de a opune rezistență nu s-a atrofiat complet. 

„Kremlinul a suferit trei lovituri de imagine", în câteva luni, a declarat Nikolai Petrov, consultant la Chatham House. 

„Imaginea pe care o dorea Putin a fost ruinată", a spus el, adăugând însă că nu există încă consecințe politice vizibile.

La mai multe secții de votare din întreaga țară, unele persoane au încercat, de asemenea, să provoace daune urnelor și secțiilor, turnând vopsea și cerneală peste buletinele de vot sau provocând incendii.

Deși nu este clar ce anume i-a motivat pe acești oameni, mulți observatori au văzut în aceste acte de sabotaj o expresie a furiei și frustrărilor acumulate. 

În cele din urmă, mulți ruși au ales să își invalideze buletinul de vot bifând mai multe căsuțe și adăugând propriile mesaje împotriva războiului sau scriind numele unor politicieni din opoziție, precum Navalnîi.

Mesajele nu vor fi citite de Putin, dar vor trece prin mâinile a mii de funcționari electorali și chiar ale altor oficiali mai importanți în ierarhia statală. 

„Publicul țintă pentru Kremlin este elita, ea trebuie să fie convinsă că în ultimii șase ani poziția lui Putin nu a slăbit, ci s-a întărit", a declarat Petrov. 

Dar tocmai această elită este cel mai greu de păcălit pentru că este implicată direct în fraudarea voturilor și, prin urmare, știe cel mai bine în ce măsură imaginea oficială diferă de realitate, a mai arătat Nikolai Petrov. 

Putin, însă, nu va reuși (să convingă elita), iar anturajul său îi va prezenta, fără îndoială, o versiune mult retușată a acestor trei zile. 

„Și aici ar putea interveni, într-adevăr, o fisură importantă”, spune Petrov. „În mod obiectiv, alegerile nu au consolidat poziția Kremlinului. Dar, în mod subiectiv, Putin ar putea avea impresia că se bucură de un sprijin total și că acum are mână liberă." 

„Dacă elita constantă că, sub presiunea Kremlinului, cifrele raportate astăzi sunt foarte diferite de cele reale, va ajunge la niște concluzii", a mai spus Petrov. „Se vor uita în jur și se vor întreba pe cine ar trebui să mizeze în calitate de succesor al lui Putin".

Și, în mod ironic, mai mult decât oricine altcineva, cel mai mare păcălit de propriul vot trucat ar putea fi chiar Vladimir Putin.