Cunoscut analist și strateg american: românii se tem de Putin, nu au încredere în Franța și Germania și cred că Occidentul ar abandona România în cazul în care ar fi atacată de Rusia / Robert D. Kaplan îl compară pe liderul rus cu Ceaușescu și nu exclude ca sfârșitul acestuia să fie unul asemănător

Robert D. Kaplan, celebru analist, expert în geopolitică, strateg și autor de cărți de succes, vorbește, într-un editorial publicat pe siteul Bloomberg, despre temerile cele mai mari ale românilor, invocând posibilitatea ca trupele lui Vladimir Putin să se îndrepte spre România şi Republica Moldova, care au graniță lungă cu Ucraina. 

Kaplan spune că românii se tem de Putin, mai ales în condițiile în care se îndoiesc de sprijinul Occidentului în cazul în care Rusia ar ataca România. 

Într-o vizită la Târgovişte, experţii români i-au mărturisit lui Kaplan că sunt de părere că Putin va ajunge în Republica Moldova şi în Transnistria. De asemenea, el a afirmat că „românii nu au deloc încredere în Franţa şi Germania”, potrivit Bloomberg, citat de news.ro.

În 1984, în perioada „cea mai întunecată a regimului stalinist al dictatorului român Nicolae Ceauşescu”, Kaplan a vizitat oraşul Târgovişte. El descrie oraşul de la acea vreme drept ”infernal, cu străzi pline cu noroi, câteva maşini ponosite, fără niciun loc decent pentru a mânca şi cu gunoi peste tot, unde oamenii arătau şi miroseau urât”.

Kaplan susţine că după aproape patru decenii de la ultima sa vizită, Târgovişte „este un oraş strălucitor, plin de viaţă, cu drumuri noi, cu limitatoare de viteză, flori şi garduri vii, supermarketuri şi restaurante noi şi maşini de ultimă generaţie peste tot. Oamenii arată şi se îmbracă ca în alte părţi din Occident”.

Târgovişte s-a transformat datorită apartenenţei României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord şi la Uniunea Europeană, primind fonduri pentru dezvoltare, explică analistul american.

„Zonele rurale, nu doar ale României, ci şi ale altor state din Europa Centrală şi de Est care au aderat la NATO şi UE în primul deceniu al secolului XXI arată similar. O revoluţie a occidentalizării a avut loc dincolo de oraşele capitalele fostei Europe comuniste”, scrie Kaplan.

Ideea promovată de mulţi oficiali din comunitatea politică de la Washington potrivit căreia  extinderea NATO şi a UE a fost o greşeală – şi a dus inexorabil la războiul din Ucraina – este ”subminată de realitatea de pe teren, în care stabilitatea politică şi economică a Occidentului se extinde până la graniţa cu Rusia”, precizează el.

Potrivit lui Kaplan, dacă Târgovişte şi alte oraşe din nordul Poloniei nu s-ar fi dezvoltat în ultimele trei decenii, SUA şi aliaţii săi democratici s-ar confrunta cu o „divizare economică şi culturală a Europei, analogă cu cea a Războiului Rece”.

Cu toate acestea, el susţine că România, ţara cu cea mai mare populaţie şi cel mai vast teritoriu din sud-estul Europei, este o „naţiune îngrijorată”, în contextul proximităţii sale din punct de vedere istoric cu Rusia, a cărei armată a invadat Ucraina. România şi Republica Moldova au o graniţă mai lungă cu Ucraina decât Polonia. 

România Mare a fost parţial ocupată de Rusia de 10 ori din 1711.

Experţii români cred că preşedintele rus Vladimir Putin va continua să avanseze în estul Ucrainei şi, în cele din urmă, va anexa regiunea Donbas la Rusia, declarând că orice activitate militară ucraineană ulterioară în acea regiune va constitui un atac asupra Federaţiei Ruse. Ei se aşteaptă ca Putin să construiască încet un pod terestru către Crimeea şi nu numai, ajungând în cele din urmă în Republica Moldova şi în regiunea autonomă a Transnistriei, a subliniat Kaplan.

În ceea ce priveşte aliaţii europeni care vin în ajutor României, Kaplan opinează că „românii nu au deloc încredere în Franţa şi Germania. Se crede că preşedintele francez Emmanuel Macron va sacrifica orice principiu de dragul de a transforma Franţa într-un intermediar între Rusia şi Ucraina”.

Pe de altă parte, Germania a construit deja două gazoducte Nord Stream pentru a transporta gazul rusesc.

„Şi ceea ce este construit, în cele din urmă, este folosit”, i-a transmis un analist român lui Kaplan.

Kaplan a subliniat că în pofida dezvoltării economice din ultimele trei decenii, Occidentul trebuie să îşi dovedească puterea în România.

El a mai spus că extinderea NATO şi a UE în 2004 şi 2007 a avut loc în timp ce Rusia condusă de Putin era încă relativ slabă. Astfel, în ochii românilor, ”abia acum vine adevăratul test pentru Occident”. 

„Oamenii sunt îngroziţi de faptul că forţa Europei va slăbi”, a mai afirmat el.

„Cu toate inconvenientele determinate de guvernele slabe și corupte de după 1989, viața este acum aici mai bună și mai sigură decât oricând în istoria României care a devenit un stat democrat dedicat drepturilor individului, nu o țară forțată să-și urmeze un așa-zis destin mitic, precum România lui Ceaușescu sau Rusia lui Putin.

Regimul autoritarist al lui Putin nu este la scara celui al lui Ceaușescu, care a inclus lagăre de muncă și sclavi autentici, raționalizarea alimentelor și distrugerea unei vaste zone istorice a capitalei - dinamitată până la uitare pentru a face loc unui oraș stalinist al morții unde se înalță birouri guvernamentale sumbre.

Da, la fel ca și Ceaușescu, Putin, prin invadarea Ucrainei, s-a aventurat într-o călătorie extremă și riscantă al cărei final e dificil de anticipat. Există o lecție uriașă pentru Putin în prăbușirea lui Ceaușescu”, a conchis Kaplan.

 ROBERT D. KAPLAN, 60 de ani, este unul dintre cei mai importanţi analişti de politică externă americani şi un specialist de renume în istoria Războiului Rece. Revista Foreign Policy l-a inclus de două ori în „Top 100 Global Thinkers“, iar The New York Times l-a nominalizat printre cei mai influenţi analişti ai epocii de după cel de-al Doilea Război Mondial, alături de Francis Fukuyama, Paul Kennedy şi Samuel Huntington. În ultimii treizeci de ani a scris articole pentru The Atlantic, The New York Times, The Washington Post, Financial Times, The Wall Street Journal şi The Los Angeles Times. În calitate de corespondent de presă, a călătorit în peste 100 de ţări şi a locuit vreme îndelungată în Israel, Portugalia şi Grecia. Ca urmare a numeroaselor sale vizite în estul şi sud-estul Europei, a devenit un fin cunoscător al Balcanilor, fiind unul dintre primii autori americani care au prevăzut izbucnirea unui război în regiune. Între volumele sale de analiză geopolitică şi de călătorii se numără: Asia’s Cauldron: The South China Sea and the End of a Stable Pacific; The Revenge of Geography. What the Map Tells Us About Coming Conflicts and the Battle Against Fate (Răzbunarea geografiei. Ce ne spun hărţile despre viitoarele conflicte şi lupta împotriva destinului, 2013); Monsoon: The Indian Ocean and the Future of American Power; Balkan Ghosts: A Journey Through History (Fantomele Balcanilor. O călătorie în istorie, 2007) şi Eastward to Tartary: Travels in the Balkans, the Middle East, and the Caucasus (La Răsărit, spre Tartaria. Călătorii în Balcani, Orientul Mijlociu şi Caucaz, 2002). Robert D. Kaplan este în prezent senior fellow la Center for a New American Security; a lucrat ca analist geopolitic pentru agenţia Stratfor, a fost profesor invitat la United States Naval Academy şi membru al Departamentului Apărării al Statelor Unite. A consiliat mai mulţi preşedinţi, seretari de stat şi miniştri ai apărării americani.