"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Printre știrile internaționale ale începutului de an s-au strecurat, mai puțin observate în România, articolele despre oamenii rușilor, agenții, spionii arestați și expulzați din două părți ale lumii – Bulgaria și Japonia. Trei membri ai GRU (serviciul de informații militare ruse) au fost acuzați de procuratura din Bulgaria de tentativa de ucidere a trei cetățeni bulgari: un negustor de armament, Emilian Gebrev, fiul său și unul dintre directorii firmei sale, în 2015. În rechizitoriul procuraturii bulgare se arată că rușii au intrat în Bulgaria cu acte de identitate false și au încercat să îi otrăvească pe cei trei folosind organofosfat, o substanță toxică neuroparalizantă. Despre doi dintre rușii implicați în tentativa de asasinat din Bulgaria se presupune că au participat și la tentativa de ucidere a lui Serghei Skripal din Marea Britanie – mai multe detalii AICI.
Cu câteva zile în urmă, Ambasada Rusiei din Sofia a anunțat că doi dintre angajații săi, un reprezentant comercial și primul secretar consular, vor trebui să plece din Bulgaria, fiind acuzați de spionaj. Ambasadorul rus a fost convocat la Ministerul de Externe bulgar pentru a i se aduce la cunoștință acuzațiile și ordinul de expulzare dat de autoritățile bulgare. ”Considerăm că decizia de a publica informațiile legate de expulzare înainte de a notifica ambasada noastră, luată de autoritățile bulgare, este incompatibilă cu spiritul constructiv al relațiilor dintre țările noastre”, s-a mai declarat din partea rusă – detalii AICI.
Pe 26 ianuarie, adică la doar câteva zile după scandalurile din Bulgaria, în Japonia a fost arestat Yutaka Araki, fost angajat al unei bănci japoneze, SoftBank, de unde a extras informații economice sensibile pe care le pasa unor agenți ruși, care îl plăteau pentru serviciile prestate. Pentru doi dintre rușii acuzați de spionaj s-au emis mandate de aducere și s-a solicitat Ambasadei Ruse să îi predea organelor de anchetă din Japonia. Evident, rușii au negat totul, pe contul de Facebook al ambasadei spunându-se că ”Rusia regretă faptul că Japonia s-a alăturat speculațiilor anti-ruse, la modă în Vest”. De asemenea, s-a mai anunțat că alegația părții japoneze e în contradicție cu politica de Moscova și Tokio de a crea o atmosferă pozitivă pentru cooperare bilaterală... – detalii AICI.
Practic aceeași nesimțire în declarații ca în cazul ambasadei ruse din Bulgaria – se invocă în mod prefăcut periclitarea unor pretinse bune relații, de parcă cei care i-au prins pe ruși la furat ar fi fost vinovați de tulburarea acestora.
Invocarea Vestului ca loc unde există un obicei de acuzare a Rusiei e făcută de ruși cu bun temei. Numai că acest obicei este motivat de obiceiul rușilor de a încerca să fure informații și de a interveni agresiv, până la asasinat, în multe din țările europene.
Atacul asupra celor trei bulgari în 2015, apoi încercarea de asasinare a lui Serghei Skripal și a fiicei sale, în 2018, nu sunt singurele acte criminale săvârșite de agenții ruși în ultimii ani.
Alexandr Smirnov și Lurii Anisimov, doi agenți ruși, au fost arestați în 2016, în Turcia, de ofițeri ai MIT, Agenția Națională de Informații, pentru implicarea în comanda și executarea a 7 asasinate comise între anii 2000 și 2015 – mai multe detalii AICI.
În mai, anul trecut, au fost condamnați la închisoare, în Muntenegru, în absență, doi agenți ruși – Eduard Sismakov, la 15 ani, și Vladimir Popov, la 12 ani – pentru încercarea de a organiza niște atentate și a submina ordinea constituțională, în 2016, cu scopul de a determina căderea guvernului prooccidental muntenegrean – detalii AICI.
Tot în 2019, pe 23 august, a fost împușcat mortal Zelimkhan Khangoshvili, într-un parc din Germania, iar procurorul federal german a declarat că sunt suficiente indicii care arată că Moscova a fost în spatele acestui asasinat. Ca urmare, după arestarea făptașului, doi diplomați ruși au fost expulzați din Germania, iar ambasadorul rus la Berlin a declarat, în decembrie, că ”este foarte dezamagit de gestul nejustificat și neprietenos al autorităților germane, care încearcă să politizeze crima” – detalii AICI.
Dâra de sânge lăsată de agenții ruși în Europa este însoțită de o mulțime de acuzații de spionaj formulate împotriva oamenilor Moscovei.
La sfârșitul lunii octombrie a anului trecut, ofițeri ai ABW (Agenția de Securitate Internă a Poloniei) au arestat un angajat al Ministerului Apărării din Polonia sub acuzația de spionaj – detalii AICI.
La sfârșitul anului 2018 a fost expulzat din Ungaria un diplomat rus acuzat de spionaj, după ce a fost reținut de KNBSZ, o unitate a Serviciului de Contrainformații Militare din Ungaria. Din 2010 au fost înregistrate mai multe cazuri de prindere și expulzare a spionilor ruși din Ungaria, în ciuda dependenței Budapestei de gazele ruse – detalii AICI.
Tot în 2018, dar în Austria, a fost arestat un colonel pensionat al armatei austriece, care a spionat pentru ruși, de la care a primit, în timp, aproximativ 300.000 euro. Cazul a fost făcut cunoscut presei de Sebastian Kurz, cancelarul Austriei, care a mai declarat ca ”astfel de activități nu pot îmbunătați relațiile dintre Rusia și Uniunea Europeană” – detalii AICI.
Premierul slovac Peter Pellegrini a anunțat în noiembrie 2018 că a fost emis ordinul de expulzare a unui diplomat rus pentru activități de spionaj desfășurate în Slovacia – detalii AICI.
În Cehia a fost arestat un grup de agenți ruși, tot în 2018, care opera folosind două firme de vânzări și depanare computere, de unde lansau atacuri cibernetice și adunau informații sensibile – detalii AICI.
La sfârșitul acelui an, BIS, Serviciul de Contraspionaj al Cehiei a lansat un avertisment clar ce anunța intensificarea activității serviciilor de spionaj ale Rusiei și Chinei în Cehia, membrii corpurilor diplomatice ale celor două țări menționate fiind cei cunscuți că prezintă cel mai mare risc de participare la astfel de activități – detalii AICI.
Având în vedere cele de mai sus, este evident că toate țările din jurul României au prins agenți ai serviciilor de informații ruse și au expulzat diplomați ai Moscovei găsiți vinovați de implicare în acte de spionaj, de-a lungul ultimilor ani. În 2020, abia început, au fost deja făcute publice anchete îndreptate împotriva agenților ruși și au fost anunțate măsuri la adresa diplomaților Kremlinului, la capete opuse ale lumii.
Ce lipsește din enumerarea de mai sus? Lipsește orice mențiune a vreunei dezvăluiri făcută de autorități ori de presă, despre agenți ruși prinși că spionează la noi în țară, ori despre diplomați ruși expulzați ca urmare a implicării în acte neprietenoase săvârșite aici, împotriva României. Nu e nimic.
Așadar, ori țara noastră – unde Rusia are interese militare, politice și economice majore (acestea fiind dincolo de orice dubii) – nu găzduiește nici un agent rus activ care să se ocupe cu activități neprietenoase, ori serviciile românești de informații sunt nemaivăzut de slabe. Slabe și penetrate de Moscova. Cele mai slabe și mai infiltrate din regiune.
În orice caz, mai slabe decât cele din Muntenegru, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Turcia, Austria, Germania, etc etc etc.
Post Scriptum: Nu poate fi vorba de vreo conduită diplomatică discretă, pentru că atunci când țările europene au decis să expulzeze diplomați ruși, ca răspuns la încercarea de asasinare a lui Skripal și a fiicei sale, România a decis să se alăture inițiativei, expulzând un diplomat rus.
Post Post Scriptum: Șeful Autorității Electorale Permanente, Constantin Mitulețu Buică, s-a întâlnit cu ambasadorul Rusiei la București, Valeri Kuzmin (un antiromân notoriu), pentru ”perspectiva dezvoltării unei relații de colaborare între autoritățile administrative autonome specializate în materia organizării proceselor electorale din cele două ţări, în vederea realizării schimbului de experienţă și de bune practici”, după cum anunță site-urile oficiale ale celor două instituții... – mai multe detalii AICI.
