Generalul Alexandru Grumaz explică ieșirea dură a lui Iohannis la adresa Ungariei: "Timp de 5 ani a fost dusă o politică extrem de agasantă față de România! Relațiile româno-ungare au fost mai tot timpul impregnate cu o ostilitate din partea ambelor părți!"

Generalul (r) Alexandru Grumaz, fost prim-adjunct al Directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale în perioada 2001-2005, a analizat miercuri, în emisiunea Jocuri de Putere de la Realitatea PLUS, relațiile tensionate româno-maghiare, ce au culminat cu discursul președintelui Klaus Iohannis care a condamnat actul de trădare națională al președintelui Camerei Deputaților, șeful PSD Marcel Ciolacu, care a contribuit la trecerea tacită de Camera Deputaților a unui proiect de lege al UDMR care prevedea acordarea de autonomie locală pentru Ținutul Secuiesc, inițiativă respinsă ulterior de Senat. 

CONSULTAȚI ȘI: VIDEO Iohannis, discurs năprasnic contra trădătorilor din Parlament: "PSD se luptă în birourile secrete din Parlament ca să dea Ardealul ungurilor! Ciolacu, oare ce v-a promis liderul de la Budapesta, Viktor Orban?"

Astfel, analistul militar a făcut o trecere în revistă a unor momente-cheie de pe parcursul secolului XX pentru a reliefa faptul că relațiile româno-maghiare au fost întotdeauna tensionate, culminând cu anul 1984 când un grup al unei organizații maghiare a pus la punct un atac terorist la statuia lui Mihai Viteazu din Sfântu Gheorghe, un copil urmând să fie ucis. Totodată, generalul a punctat că Viktor Orban, actual premier al Ungariei, în 1989, când s-a lansat ca lider în cadrul mișcărilor naționaliste maghiare, a avut "un discurs foarte contondent împotriva celor care se opun refacerii Ungariei Mari".

Revenind la relațiile româno-maghiare recente, Alexandru Grumaz a enumerat mai multe evenimente care explică reacția virulentă a președintelui Klaus Iohannis la adresa lui Viktor Orban: "La Cotroceni s-a strâns enorm de multă nemulțumire față de comportamentul UDMR și față de cel al Ungariei față de România. Uitați-vă la ce s-a întâmplat de-a lungul timpului. Timp de 5 ani Ungaria a dus o politică extrem de agasantă la adresa României. În încercarea de a se proiecta ca lider al maghiarilor de pretutindeni, Viktor Orban a agitat constant Bucureștiul cu investiții majore în Transilvania, cu politica prorusă, cu piedici puse în calea proiectului BRUA, în încercarea de a câștiga teren la Chișinău. Vedeți? Nici nu am apucat să spunem că ne ducem la Chișinău să ajutăm și ministrul de Externe s-a dus cu măști și costume să fie înaintea României. Mai mult, în ultimele săptămâni ne-au arătat un comportament puțin ciudat, ca să fiu diplomat, față de românii care au venit din străinătate. Vă aduceți aminte de românii blocați zeci și zeci de ore la granița Ungaria-România, de intervențiile ministrului de Externe în nenumărate rânduri pentru a deschide un culoar atât pentru produsele alimentare cât și pentru românii care se întorceau în țară. Toată treaba asta a culminat cu faptul că ministrul de Externe s-a luat de ambasadorul nostru la Budapesta, Marius Lazurca".

Analiza generalului Alexandru Grumaz:

"O să vă rog să îmi dați voie întâi să mă opresc câteva momente asupra unor elemente pe care ascultătorii dvs. ar trebui să le știe. Sunt foarte multe lucruri care în vremea comunismului nu s-au spus. Relațiile româno-ungare nu au fost niciodată cordiale. Atenție, ce vă spun acum este extrem de important. Dimpotrivă, relațiile româno-ungare au fost mai tot timpul impregnate cu o ostilitate din partea ambelor părți. Relațiile au fost calme în vremea lui Stalin, când niciuna din părți nu mișca în front, deși tensiunile se făceau simțite și atunci. A urmat perioada lui Dej și a prieteniei dintre Dej și János Kádár, liderul ungar care a fost ajutat de Dej, și cred că cei mai în vârstă își aduc aminte de faptul că atunci a fost arestat Imre Nagy și a fost adus la Snagov, după care a fost dat înapoi Budapestei, judecat, condamnat și împușcat. A urmat un prim hop în această perioadă în 1959 când Universitatea Bolyai a fost unificată cu Universitatea Babeș. Așa a apărut Babeș-Bolyai. Artizanul acestei unificări a fost Nicolae Ceaușescu. Budapesta nu a comentat deschis la vremea respectivă, dar se pare că au fost discuții foarte fierbinți între comuniștii unguri. Urmează foarte clar perioada Tratatului de la Varșovia și a CAER-ului, a relațiilor în cadrul acestor două organizații. Trebuie să spunem un singur lucru, în tot acest timp nu a existat un schimb între delegații oficiale decât de două ori, în anii de până în 1990. În anii 1980 a fost o puternică etapă de relansare a acțiunilor neorevizioniste maghiare. Asta s-a întâmplat după acțiunea în care România n-a participat în 1968 la ocuparea Pragăi, a Cehoslovaciei. Astfel, atunci exista o divizie Ardeal a serviciilor de informații ungare care avea asistență KGB. Această divizie a reactivat o organizație paramilitară care ar fi reînființat grupări operative în toate orașele din secuime, inclusiv și în Târgu-Mureș și în Cluj-Napoca. Un grup al acestei organizații a pus la punct un atac terorist la statuia lui Mihai Viteazu din Sfântu Gheorghe. Acum revin la ultimul punct, 1989, practic lansarea lui Orban pe poziția de lider în cadrul mișcărilor naționaliste maghiare. El, atunci, la reînhumarea din 16 iunie a lui Imre Nagy ține un discurs foarte contondent împotriva celor care se opun refacerii Ungariei Mari și culmea este, la vremea respectivă, un discurs puternic împotriva ocupației sovietice. 

De ce a fost reacția asta din partea președintelui Iohannis? La Cotroceni s-a strâns enorm de multă nemulțumire față de comportamentul UDMR și față de cel al Ungariei față de România. Uitați-vă la ce s-a întâmplat de-a lungul timpului. Timp de 5 ani Ungaria a dus o politică extrem de agasantă la adresa României. În încercarea de a se proiecta ca lider al maghiarilor de pretutindeni, Viktor Orban a agitat constant Bucureștiul cu investiții majore în Transilvania, cu politica prorusă, cu piedici puse în calea proiectului BRUA, în încercarea de a câștiga teren la Chișinău. Vedeți? Nici nu am apucat să spunem că ne ducem la Chișinău să ajutăm și ministrul de Externe s-a dus cu măști și costume să fie înaintea României. Mai mult, în ultimele săptămâni ne-au arătat un comportament puțin ciudat, ca să fiu diplomat, față de românii care au venit din străinătate. Vă aduceți aminte de românii blocați zeci și zeci de ore la granița Ungaria-România, de intervențiile ministrului de Externe în nenumărate rânduri pentru a deschide un culoar atât pentru produsele alimentare cât și pentru românii care se întorceau în țară. Toată treaba asta a culminat cu faptul că ministrul de Externe s-a luat de ambasadorul nostru la Budapesta, Marius Lazurca".