"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
O investigație complexă de presă realizată de entități media din România și străinătate relevă faptul că Mircea Geoană, deși a plagiat doi președinți americani în controversata sa lucrare de doctorat, arătând cumva că apreciază zicerile și viziunea acestora, rămâne, mai mult sau mai puțin subtil, agățat de Rusia căreia îi datorează viața de privilegiat de dinainte de 1989, dar și cariera în diplomație și politică de după 1989, tatăl său, generalul comunist Ioan Geoană reușind să fie o rotiță relevantă în ambele etape istorice.
Despre legăturile sinistre ale generalului comunist Ioan Geoană cu Rusia (plecat caporal să elibereze Basarabia și Bucovina și întors de pe front în uniformă sovietică de căpitan), PODUL a relatat pe larg AICI (unde am redat un amplu articol apărut în Statele Unite, sub semnătura unui român disident, victimă a regimului comunist pe care familia Geoană l-a slujit cu devotament atât înainte, cât și după 1989). Un sprijin substanțial pentru cariera politico-diplomatică a lui Geoană a venit cel mai probabil și din partea soților Costea, părinții Mihaelei „dragostea mea” (Ion și Margareta Costea), alți nomenclaturiști ai regimului ceaușist. După Revoluție, cele două familii, Geoană și Costea, au reușit să se insinueze atât în FSN, cât și în PNȚCD, în acesta din urmă prin urmăritul general (în prezent) Ionuț Costea (cumnatul infractor al prezidențiabilului Geoană).
Recenta investigație de presă vizează legăturile de afaceri cu un propagandist rus ale unui personaj conectat puternic cu Mircea Geoană (în perioada timpurie a campaniei electorale a acestuia, când prezidențiabilul era încă adjunct la NATO).
Este vorba despre Rareș Mănescu, fost primar al Sectorului 6, partener de viață al controversatei Ramona Mănescu ale cărei „tunuri imobiliare” de milioane de euro au fost dezvăluite de publicația Rise Project în perioada în care aceasta era europarlamentar din partea PNL. Foto jos:
Investigația la care a avut o contribuție importantă publicația context.ro, unde lucrează în prezent mulți dintre cei mai buni jurnaliști de la Rise, este promovată pe X (fostul Twitter) și de Mihail Hodorkovski - fost oligarh apropiat de Kremlin, cândva cel mai bogat om al Rusiei, dar aruncat în pușcărie de Vladimir Putin și deposedat de afacere de miliarde după ce a refuzat să devină un obedient al regimului. Hodorkovski a petrecut zece ani după gratii în urma unei condamnări-mascaradă, devenind apoi unul dintre cei mai virulenți critici ai lui Putin și unul dintrei liderii opoziției din exil ai Rusiei.
Hodorkovski rezumă dezvăluirile context.ro și le atrage românilor atenția să aibă mare-mare grijă pe cine votează în apropiatele alegeri: Rareș Mănescu, fost primar al Sectorului 6 și un apropiat al lui Mircea Geoană, implicat până de curând în campania acestuia de înscăunare la Palatul Cotroceni, este partener de afaceri cu un propagandist rus cu identități multiple asociat, la rândul său, în alte companii cu un mercenar moldovean stabilit în Rusia. Acesta din urmă a luptat inclusiv în Donbass de partea rușilor.
Iată ce dezvăluie publicațiile implicate în realizarea investigației de presă (context.ro și alți jurnaliștii din rețeaua „The Organised Crime and Corruption Reporting Project”):
Cam în aceeași perioadă în care se afla în relații de colaborare cu echipa de campanie a lui Mircea Geoană (pe care ulterior ar fi părăsit-o) - fostul adjunct al șefului NATO care candidează la președinția României - strategul politic Rareș Mănescu a înregistrat o nouă societate mixtă cu un om de afaceri rus.
Numele partenerului de afaceri al lui Mănescu este Aleksei Kozlov, specialist în acvacultură și autodeclarat fanatic al pescuitului.
Kozlov pare să aibă și o identitate secretă, relevă jurnaliștii.
Sub numele de Alex Krepchinsky, el ar fi fost un propagandist înflăcărat al Kremlinului foarte activ în anii de după invazia inițială a Rusiei (2014) din estul Ucrainei, stârnind sentimente pro-rusești și alimentând narativele mincinoase cu „ucrainenii naziști”.
Mănescu a refuzat să răspundă la întrebări cu privire la aparentele activități propagandistice ale partenerului său de afaceri în Ucraina, afirmând că a părăsit campania lui Geoană „în urmă cu cinci luni”.
Geoană, care și-a lansat oficial campania pe 11 septembrie - la o zi după ce a părăsit NATO - a declarat că Mănescu „nu a fost niciodată șeful meu de campanie”.
Cu toate acestea, două comunicări interne ale organizației lui Geoană, care au fost obținute de reporteri, arată că Mănescu a jucat un rol în etapa pregătitoare a campaniei.
Un e-mail al organizației lui Geoană datat 5 aprilie îl menționează pe Mănescu ca fiind unul dintre coordonatorii din București, iar o invitație la un eveniment de campanie îl indică pe Mănescu drept vorbitor în cadrul acestuia.
Mănescu afirmă că ar fi părăsit echipa de susținere a lui Geoană prin luna mai. Registrul Comerțului din România înregistrează primul document de constituire a firmei sale cu propagandistul Kozlov pe 31 mai.
Mănescu a refuzat să ofere detalii despre asocierea sa cu Kozlov.
Cu aproape un deceniu înainte de a intra în afaceri cu Mănescu, Kozlov pare să fi fost ocupat cu postarea de propagandă pro-rusă sub alter-ego-ul său, Krepchinsky.
Printre acțiunile întreprinse de așa-zisul Krepchinsky, relatate ulterior de postul media ucrainean Dumskya, s-au numărat încercări de a recruta activiști pentru cauza rusă și oferirea de recompense financiare pentru colectarea de informații personale despre ucraineni.
Krepchinsky a fost, de asemenea, mediatizat în Rusia pentru că a ajutat persoane să fugă din Ucraina în Rusia, susținând că au fost atacate de așa-numiții „naziști”.
Președintele rus Vladimir Putin și propagandiștii săi au susținut adesea că Ucraina este condusă de naziști, ca o justificare pentru invazie.
„Ucraina este bolnavă”, scria Krepchinsky într-o postare pe Facebook. „Bolnavă de nazism și într-o stare critică”.
Krepchinsky a fost, de asemenea, citat de numeroase ori de NewsFront, un site de propagandă din Crimeea pe care SUA l-au sancționat pentru presupuse legături cu Serviciul Federal de Securitate, agenția de informații a Rusiei.
Într-un interviu, Kozlov a negat că ar fi apărut online sub numele de Krepchinsky.
„Publicațiile de pe contul fals al lui Krepchinsky au fost realizate din Donețk”, a declarat el, făcând referire la orașul din estul Ucrainei în care au loc lupte din 2014, când Moscova a sprijinit grupurile de miliție pro-ruse de acolo.
„Nu am fost niciodată acolo”, a spus Kozlov, adăugând: „Nu am fost în Rusia nici măcar o zi de când a început războiul”.
Înregistrările de zbor obținute de reporteri confirmă faptul că Kozlov a mers în Crimeea de mai mult de 10 ori între 2015 și 2020. Nu există nicio înregistrare a vreunui Alex Krepchinsky care să fi călătorit acolo.
„Krepchinsky” apare într-o fotografie cu Oleg Yefimov, un veteran al fostei poliții speciale a Ucrainei, unitatea Berkut, care a participat la anexarea Crimeei în 2014.
Aceasta a fost una dintre zecile de fotografii colectate de reporterii care au trecut imaginile prin trei aplicații diferite de comparare a fețelor. Fiecare aplicație a confirmat că Kozlov și Krepchinsky sunt una și aceeași persoană.
Alte materiale au furnizat indicii cu privire la activitățile aparente ale lui Kozlov în estul Ucrainei, sub identitatea lui Krepchinsky.
Deși nu este clar când sau unde s-au cunoscut, se pare că experiența lui Kozlov în domeniul pescuitului l-a cucerit pe Mănescu, strategul politic și soția sa, Ramona Mănescu, deținând împreună 50% din compania de acvacultură Beluga Ventures (acvacultura este o ramură a agriculturii care se ocupă cu creșterea/cultivarea de floră și faună acvatică în vederea comercializăii, n.red).
Mănescu nu a spus de ce a decis să se lanseze în afacerile de acvacultură, dar Kozlov a explicat interesul său pentru acest sector într-un interviu din 2021 cu un blogger moldovean.
Acesta din urmă, Pavel Zingan, a declarat reporterilor că s-a întâlnit personal cu Kozlov, care a lăudat dragostea sa de-o viață pentru pescuit.
„În 2011, am părăsit Rusia pentru o lungă perioadă de timp. Am locuit în Miami, Singapore, Hong Kong, Thailanda și am pescuit peste tot”, i-a spus Kozlov lui Zingan când s-au întâlnit. „La un moment dat, hobby-ul a devenit o afacere”.
Pasiunea sa l-a adus în cele din urmă în Moldova (care nu are ieșire la mare) considerată de Kozlov „o punte excelentă de acces către România și, de acolo, poate mai departe, către Uniunea Europeană”.
În Moldova a înființat o altă companie de acvacultură, numită Noida Group SRL.
Partenerul lui Kozlov în această întreprindere este Andrei Batin, un cetățean moldovean care pare să fi luptat alături de Rusia în 2016. Fotografiile postate online îl arată pe Batin și pe alți soldați în Staromykhailivka, regiunea Donețk, purtând arme, inclusiv în incinta unor gospodării ucrainene ocupate de Rusia.
Batin a apărut, de asemenea, în fotografii cu Grigore Caramalac, o presupusă figură a crimei organizate moldovenești care a fost sancționată de Uniunea Europeană și este căutată de autoritățile de la Chișinău pentru crimă și șantaj.
Traducere/preluare: Organized Crime and Corruption Reporting Project și Context.ro
Precizările lui Hodorkovski: „Un expert NATO în verificare a declarat pentru Dossier Center (centru independent de investigații jurnalistice, n.red) că parteneriatul lui Manescu cu Kozlov a fost suficient de substanțial pentru ca Geoana să îl dezvăluie serviciului de securitate internă al alianței. Dar o astfel de dezvăluire nu a fost făcută niciodată.
Geoană afirmă că nu a știut despre relațiile de afaceri ale lui Mănescu și că campania sa nu a primit fonduri din „afaceri suspecte”. De asemenea, el s-a distanțat de Mănescu, spunând că acesta nu a mai fost implicat în campania sa timp de cinci luni.
S-ar putea crede că Geoană a fost neplăcut surprins să audă despre aceste legături cu Rusia, având în vedere declarațiile sale publice din 2022.
Dar în 2009, în timpul unei alte campanii pentru alegerile prezidențiale, Geoană se află într-o situație extrem de delicată după ce vizita sa secretă la Moscova* era dezvăluită de presă. Ambasadorul SUA de atunci a declarat: „Geoană a fost întotdeauna gata să vorbească cu rușii.” Este de-a dreptul șocant că NATO poate trece cu vederea astfel de lucruri atunci când numește persoane în funcții atât de înalte. Iar alegătorii români ar trebui să țină cont de acest lucru atunci când vor vota luna viitoare”.
*Hotnews, dar și alte publicații dezvăluiau, în noiembrie 2009, că, în aprilie 2009, Geoană a călătorit la Moscova cu un avion privat pentru o întrevedere cu unul dintre consilierii lui Dmitri Medvedev (pe atunci președintele de carton al lui Vladimir Putin). Întrevederea ar fi fost aranjată de omul de afaceri cu interese în domeniul energetic Boris Golovin despre care se specula că ar fi ofițer sau ex-ofițer GRU (ca toată gașca de lucrători în serviciile rusești de informații instalată la cârma Rusiei odată cu Putin, el însuși fost ofițer KGB trimis la Dresda, în perioada Războiului Rece, una dintre misiunile acestuia fiind atacarea/subminarea structurilor NATO).
Confruntat cu aceste dezvăluiri, Mircea Geoană a arătat – la fel ca și în cazul dezvăluirilor Emiliei Șercan despre plagiatul din lucrarea de doctorat – că este vorba despre o acțiune de tip „kompromat”:
„V-am spus de la începutul campaniei prezidențiale că o candidatură independentă, din partea unui fost oficial NATO, va deranja interesele Federației Ruse, și interesele unor grupuri din România. Din păcate, am avut dreptate. O adevărată acțiune de compromat este în plină derulare. Îmi sunt imputate așa-zise asocieri pe Federația Rusă, lucru total ne-credibil, în condițiile în care, timp de 5 ani, am condus împreună cu secretarul general Alianța Nord-Atlantică. Se încearcă cu disperare compromiterea unui candidat cu șanse pentru președinția României. Și de aceea fac un apel extrem de serios atât către instituțiile statului român, așa cum am făcut-o și către instituțiile internaționale, pentru a veghea și a proteja democrația românească. Interferențe din exterior, acțiuni de compromitere a unui candidat independent și fost înalt oficial al NATO sunt de ne-acceptat. Și de aceea fac încă o dată un apel către cetățenii noștri, către jurnaliștii noștri să știe să facă diferența între dezinformare și informație jurnalistică. Asistăm la o operațiune de compromitere și dezinformare de proveniența externă și cu execuție internă”.
Ce a postat Hodorkovski pe pagina sa de X (fostul Twitter):
Vă recomandăm și alte articole pentru a înțelege mai bine de ce Mircea Geoană este susceptibil în continuare de legături (sufletești, dar nu numai) cu Rusia:
+ discursul antioccidental al lui Geoană susținut, în februarie 2024, într-o biserică din Bruxelles:
