Tiranul Vladimir Putin îl vânează din nou pe Mihail Hodorkovski, magnatul pe care l-a aruncat în pușcărie, furându-i afacerea de miliarde

Cel mai cunoscut magnat rus din exil, Mihail Hodorkovski, critic virulent al tiranului de la Kremlin care i-a furat afacerea de miliarde cu petrol, l-a ținut ani de zile după gratii pentru a-i oferi în cele din urmă o grațiere umilitoare, la presiunea Occidentului, a fost plasat de autoritățile ruse pe o listă de urmăriți internaționali.

Mihail Hodorkovski, 60 de ani, care este și lider al opoziției din exil, este acuzat de răspândirea e informații „false” despre armata rusă, după ce a făcut comentarii online despre plățile pentru soldații ruși uciși în războiul din Ucraina.

Un dosar penal a fost apoi deschis împotriva sa în septembrie anul trecut – acuzație care s-ar putea solda cu o pedeapsă de până la cinci ani de închisoare, potrivit agenției de presă de stat din Rusia TASS.

Hodorkovski a petrecut deja un deceniu în închisoare în Rusia, în urma unor acuzații considerate pe scară largă drept o răzbunare politică pentru că a contestat regimul lui Vladimir Putin la începutul anilor 2000. 

A fost eliberat din închisoare în 2013, după ce a fost grațiat de Putin.

În prezent, el locuiește la Londra criticând adesea, în online, războiul Rusiei din Ucraina.

În decembrie anul trecut, Hodorkovski afima că Rusia este o „dictatură în toată regula" și că dorește să „lupte pentru o Rusie guvernată de statul de drept și de pluralismul politic".

Legea împotriva discreditării armatei ruse a fost introdusă după invazia Rusiei din Ucraina și a fost folosită în mod repetat de către instanțele rusești pentru a-i închide și reduce la tăcere pe criticii lui Putin. 

Cel mai recent, în noiembrie 2023, un tribunal din Sankt Petersburg l-a închis pe artistul Sasha Skochilenko pentru șapte ani pentru că a schimbat etichetele de preț din supermarketuri cu mesaje împotriva războiului.

Context Hodorkovski-Iukos-Putin:

Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga a hotărât în 2014 că Moscova a folosit o serie de pretenții fiscale pentru a prelua controlul asupra Iukos în 2003 și pentru a-l reduce la tăcere pe CEO-ul companiei, magnatul petrolului Mihail Hodorkovski, cel mai bogat om din țară la acel moment și cel mai acerb critic al liderului rus Vladimir Putin. Hotărârea nu a fost însă definitivă și cauza s-a complicat după o sentință definitivă și apoi una de casare a instanțelor din Olanda. 

Cei mai mulți jurnaliști de investigație independenți care au documentat speța, dar și organizații internaționale pentru drepturile omului gen Amnesty International au concluzionat că Hodorkovski, deși un apropiat al lui Boris Elțîn și un mare profitor al privatizărilor haotice ale acelor ani, a fost, în fapt, victima unei vendete politico-financiare orchestrată de Putin și vechii săi colaboratori din KGB. 

Afacerea Iukos este considerată momentul în care Vladimir Putin a pus la punct marii oligarhi ruși, a căror influență asupra sistemului politic a cunoscut apogeul sub Boris Elțîn.

Statul rus a lansat „un atac total asupra Iukos și a proprietarilor săi reali pentru a falimenta Iukos și a-și însuși activele în timp ce, în același timp, l-a îndepărtat pe domnul Hodorkovski de pe arena politică”, au spus arbitrii Curții în hotărârea lor din 2014.

Iukos Oil, la acea vreme cea mai mare companie petrolieră a Rusiei, a dat faliment în 2006, după ce guvernul a început să ceară așa-zise taxe de miliarde de dolari.

Mihail Hodorkovski a fost arestat în 2003 și eliberat după un deceniu petrecut în închisoare, iar Iukos a fost acuzată de Moscova de fraudă fiscală și escrocherie de mare amploare, fiind plasată în lichidare judiciară în august 2006,

Majoritatea activelor lui Iukos au fost absorbite de producătorul de petrol de stat Rosneft, condus de Igor Secin, un apropiat al lui Putin.

„Rusia a apreciat că achiziția Iukos nu a fost posibilă decât prin corupție și alte acțiuni ilegale", a spus Andrea Pinna, avocatul Rusiei în 2014.

După căderea URSS, oameni de afaceri, printre care și Hodorkovski, au făcut avere achiziționând la prețuri foarte mici active sovietice, în special în sectorul materiilor prime, în condițiile în care țara traversa o criză profundă.

Înainte de arestare, Mihail Hodorkovski, în afară de efectuarea unor acţiuni de lobby în Parlament în favoarea intereselor Iukos, finanţa opoziţia rusă şi o puternică fundaţie politică destinată dezvoltării societăţii civile. Problemele sale judiciare au coincis cu voinţa afişată de către Vladimir Putin, ajuns la putere în 2000, de a îndepărta oligarhii foarte influenţi la Kremlin în ultimii ani ai mandatului de preşedinte al predecesorului său, Boris Elţîn.

Hodorkovski a susținut că îmbogățirea sa a atras atenția unor ofițeri KGB care nu admiteau că lucrurile pot decurge și altfel decât erau ei obișnuiți

„Știam că au declanșat Operațiunea Energia, care viza marile companii din domeniul petrolier, dar nu m-am gândit niciodată că de data asta vor fi atât de radicali”, îi spunea Hodorkovski, într-un interviu, jurnalistei Catherine Belton (autoarea volumului „Oamenii lui Putin” tradus și în limba română la editura Litera). 

Hodorkovski devenise atât de bogat – averea sa se ridica la 7,6 miliarde de dolari în 2002 - și era atât de influent în Rusia și Occident încât nu se temea de Putin și de camarila sa kaghebistoidă.

„Hodorkovski ajunsese să ia cina cu elitele de la Washington. Lansase o organizație filantropică, Rusia Deschisă, în al cărei consiliu de administrație au fost invitați Henry Kissinger și fostul ambasador american în Rusia. A trimis un tanc petrolier încărcat cu țiței în Texas - primul transport de petrol rusesc expediat vreodată direct spre țărmurile americane - și a început să facă lobby pentru construirea unei conducte, independent de statul rus, din portul Murmansk, în nordul extrem al Rusiei, până în SUA. Toate aceste acțiuni au atras și mai mult atenția ofițerilor din KGB, plasându-l pe Hodorkovski în categoria dușmanilor Rusiei”, scrie Catherine Belton în „Oamenii lui Putin”. Picătura care a umplut paharul determinându-i pe Putin și kaghebiști să acționeze împotriva Hodorkovski&Iukos a fost intenția declarată a magnatului de a vinde o mare parte din acțiunile companiei ExxonMobil. 

„Pentru Putin, vânzarea cotei majoritare de la Iukos către ExxonMobil nici nu putea fi pusă în discuție. El nu putea aproba cedarea controlului resurselor strategice ale Rusiei către americani. Era împotrica a tot ceea ce oamenii din KGB își propuseseră în năzuința lor de a reda Rusiei forța imperială” - Catherine Belton în „Oamenii lui Putin”.