Plicul lui Filat

Vreau să trăiesc într-o societate liberă și democratică, în care statul respectă deopotrivă toți cetățenii, dar nu îi împarte în privilegiați și... restul.

Astăzi nu este vorba doar despre „Plicul lui Filat”. Este vorba despre cei care perpetuează tradiția plicului și se înfruptă din banul public printr-o schemă de privilegii instituită în 2013 – bani pentru care nu au muncit, nu au transpirat și pe care nu îi merită.

Nu sunt un erou. Ceea ce am făcut și fac nu este pentru faimă și nici pentru a-mi lustrui imaginea, cum afirmă privilegiații. Pur și simplu, vreau să eliminăm discriminarea pe criterii de breaslă sau Uniuni de creație și să facem împreună cu autoritățile responsabile un pic de dreptate pentru sutele de mii de pensionari, care au muncit cinstit o viață întreagă, au plătit toate taxele și impozitele și au o pensie de 3-4 mii de lei care, evident, nu le ajunge nici pentru pâine și medicamente.

Două lucruri mă determină să merg înainte, să nu mă retrag și să rămân ferm pe poziție:

– solidaritatea cetățenilor care mă încurajează să nu cedez amenințărilor și zecile de mii de mesaje care cer să se facă dreptate și să se elimine discriminarea pe criterii profesionale; 

– atacurile grobiene ale „viagerilor” la persoană și manipulările perfide de a declara public că eu atac nu privilegiile, ci oamenii de cultură. 

Cum să te retragi și să lași în vigoare un abuz sfidător, un furt legalizat de peste 60 de milioane de lei din buget, care își are originea în „Plicul lui Filat”?

Citiți doar câteva dintre reacțiile oamenilor:

Antonina Granciuc:

„Educatorii, profesorii și medicii nu au contribuit mai puțin pentru țară. Dar, având pensii mizere, sunt nevoiți să muncească și după pensionare, plătind în continuare impozite, doar pentru a putea trăi cât de cât decent.”

Vasile Mutruc:

„La multe lucruri m-am mirat, dar asta le întrece pe toate. Există așa ceva și în alte țări? Pentru ce și ce au făcut ei de primesc asemenea bani? Din câte știu, în multe state civilizate privilegiați sunt doar veteranii de război. La noi, un veteran primește 1.700 de lei. Asta este ieșit din comun.”

Nina Stoica:

„Tu, învățătorule, muncește până cazi din picioare, că statul nu are de unde să-ți mărească salariul. Iar pensionarilor li se spune să rabde. Pentru aceștia însă se găsesc bani.”

Evdochia Olaru:

„Lista nesătuilor și nesimțiților! Rușine!”

Nicolai NC:

„Cred că majoritatea cetățenilor nici măcar nu au auzit de numele acestor așa-ziși artiști, cu excepția a cinci-șase persoane din totalul de 254, nemaivorbind despre operele lor.”

Vera Vera:

„Mulți dintre ei se declară mari patrioți și preocupați de soarta oamenilor. În realitate, sunt căpușele care sug sângele unui popor întreg. Noi am muncit, am crescut copii și nu am primit nicio compensație. Dar ei, sărmanii, nu au dormit nopțile «trudind».”

Mihail Sava:

„Se știe peste tot că mulți artiști participă la diferite concerte, festivaluri, evenimente corporative și de familie – aniversări, nunți, cumetrii, zile de naștere – luând pe eveniment de la 500 de euro până la câteva mii de euro. De regulă, acești bani nu sunt declarați, impozitați și trecuți în declarația de venit. Când statul va face ordine pe acest segment cultural, reglementând contribuția obligatorie a artiștilor și oamenilor de creație din toate veniturile la bugetul de asigurări sociale?” 

După asemenea comentarii, mulți se așteptau ca măcar unul dintre milionarii beneficiari să aibă un moment de reflecție și să renunțe benevol la indemnizație. Niciunul.

Am aflat că regretatul scriitor Vladimir Beșleagă a refuzat această indemnizație. Măcar din respect pentru memoria lui, luați-i exemplul.

Potrivit ultimelor statistici, 31,1% dintre cetățeni trăiesc în sărăcie absolută, iar 15,1% în sărăcie extremă. Voi, cei care vă considerați „elita morală și obrazul societății”, chiar nu aveți nicio mustrare de conștiință când încasați lunar 17.400 de lei nemunciți? Nu aveți nopți nedormite? Nu vă pune pe gânduri situația pensionarilor care abia supraviețuiesc?

Al doilea aspect al acestei lupte sunt atacurile grobiene la adresa mea și manipulările perfide că eu aș fi împotriva oamenilor de cultură, nu a privilegiilor.

Știți cine au sărit primii? Mediocritățile, semidocții, oamenii de curte ai vechiului regim, cei care au încercat să mute discuția de la fondul problemei către persoana mea și chiar către bereta mea.

Au crezut că astfel îmi vor închide gura și vor ascunde sub preș un furt legalizat de peste 60 de milioane de lei din bugetul public.

Rezultatul a fost exact invers: au provocat un val și mai mare de indignare.

Repet: nu am absolut nimic cu niciun beneficiar al indemnizației viagere ca persoană. Am adus în spațiul public o informație de interes major și insist asupra eliminării unui mecanism pe care îl consider discriminatoriu și nedrept față de contribuabili.

În săptămâna următoare voi demonstra, cu documente și exemple concrete, falsitatea afirmației premeditate a lui Mircea Ciobanu potrivit căreia această lege ar fi fost inspirată din legislația statelor europene, nu din cea comunist-sovietică. Voi prezenta inclusiv situația din România.

Am luptat și continui să lupt împotriva modelului nomenclaturii comuniste de privilegii, împotriva discriminării pe criterii profesionale sau de castă. 

Vreau să trăiesc într-o societate liberă și democratică, în care statul respectă deopotrivă toți cetățenii, dar nu îi împarte în privilegiați și... restul.

(Valentin Dolganiuc, votant al Declarației de Independență față de Rusia imperială)