Jens Stoltenberg, ultimul raport în fruntea NATO. Susţinerea Ucrainei în războiul cu Rusia „nu este un act de caritate, ci este în interesul propriei noastre securităţi” / „Ucrainenii nu au rămas fără curaj, ci fără muniție” /„China ne urmăreşte acţiunile cu atenţie"

Secretarul general Jens Stoltenberg a îndemnat statele membre ale NATO să furnizeze Kievului muniții și echipamentele militare de care are mare nevoie, în timp ce trupele ucrainene, care sunt depășite ca efective și arme, se luptă să țină piept unui asalt rusesc din ce în ce mai intens, după mai bine de doi ani de la debutul invaziei la scară largă a Moscovei.

Vorbind pe 14 martie la Bruxelles, unde a prezentat raportul anual al alianței pentru 2023, Stoltenberg a declarat că, deși aliații NATO au resursele necesare pentru a ajuta Ucraina, este acum o chestiune de hotărâre politică pentru blocul de 32 de membri să îl oprească pe tiranul rus Vladimir Putin.

„Suportul fără precedent din partea aliaților NATO a ajutat Ucraina să supraviețuiască ca națiune suverană, dar Ucraina are nevoie de și mai mult sprijin și are nevoie de el acum", a subliniat Stoltenberg.

„Ucrainenii nu au rămas fără curaj, ci fără muniție. Împreună, avem capacitatea de a oferi Ucrainei ce are nevoie. Acum, trebuie să arătăm voința politică de a face acest lucru. Toți aliații trebuie să sape adânc și să livreze rapid, pentru că fiecare zi de întârziere are consecințe reale pe câmpul de luptă din Ucraina", a subliniat Stoltenberg.

În raportul său, ultimul la șefia Alianței, mandat care i-a fost prelungit de două ori în contextul războiului din Ucraina, Stoltenberg a mai precizat că statele membre ale NATO au continuat anul trecut să-şi crească bugetele apărării, să-şi dezvolte forţele şi capabilităţile şi să contribuie la operaţiunile, misiunile şi activităţile aliate.

Ţinta alocării a cel puţin 2% din PIB pentru Apărare a fost atinsă anul trecut de 11 state membre ale NATO, număr care ar urma să crească anul acesta la 18 - din cele 32 de ţări membre, în urma aderării Finlandei şi Suediei la Alianţă -, după ce în 2014 numai trei atingeau această ţintă.

Bugetele militare ale statelor membre în NATO au însumat anul trecut circa 1.100 de miliarde de dolari, din care două treimi, respectiv 67%, reprezintă bugetul SUA pentru Apărare, în timp ce PIB-ul SUA reprezintă mai mult de jumătate (53%) din PIB-ul total al statelor membre ale NATO. În termeni reali, pe ansamblul Alianţei, cheltuielile pentru apărare au crescut în 2023 cu 11% faţă de anul 2022.

„(În timp ce) războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei continuă, există un nou război în Orientul Mijlociu, iar aliaţii se confruntă cu o competiţie tot mai mare din partea statelor autoritare, inclusiv China. În plus, ne confruntăm în continuare cu o serie de alte ameninţări la adresa securităţii noastre, inclusiv terorismul, atacurile cibernetice şi schimbările climatice. Lumea a devenit mai periculoasă, dar NATO este mai puternică", mai arată Stoltenberg în raport.

Susţinerea în continuare a Ucrainei de către NATO în războiul cu Rusia „nu este un act de caritate, ci este în interesul propriei noastre securităţi", a indicat în document secretarul general al Alianţei.

„Acesta este un moment critic și ar fi o imensă greșeală istorică să îi permitem lui Putin să se impună. Nu putem permite ca liderii autoritari să obțină ceea ce vor prin folosirea forței. Acest lucru ar fi periculos pentru noi toți. (…) Dacă Putin învinge, aceasta ar transmite un semnal periculos către alţi lideri autoritari în lume că-şi pot atinge obiectivele prin război şi violenţă", consideră Stoltenberg.

În acest timp, „China ne urmăreşte acţiunile cu atenţie", semnalează șeful NATO. 

„China nu ne împărtăşeşte valorile, ne ameninţă interesele, iar Beijingul se aliniază tot mai mult Moscovei. Vom continua să facem comerţ şi să dialogăm cu China, dar trebuie să gestionăm riscurile şi să ne pregătim pentru o competiţie de durată", mai arată Stoltenberg.

„Anul 2024 marchează a 75-a aniversare a Alianţei NATO. În toţi aceşti ani, legătura între Europa şi America de Nord a menţinut naţiunile şi popoarele noastre în siguranţă. La summitul de la Washington, în iulie, vom transmite un puternic mesaj de unitate, solidaritate şi hotărâre - pentru a preveni războiul şi prezerva pacea", notează Stoltenberg în încheiere.

În ce privește pierderile Rusiei pe frontul din Ucraina, Jens Stoltenberg a afirmat că serviciile de informaţii occidentale estimează numărul soldaţilor ruşi ucişi sau răniţi este mai mare de 350.000.

Secretarul general al NATO nu a menţionat câţi dintre aceşti militari ruşi ar fi fost ucişi, oferind doar un bilanţ global al morţilor şi răniţilor în tabăra rusă. Acest bilanţ nu poate fi verificat în mod independent, în timp ce niciuna dintre tabere nu publică date despre pierderile sale, în schimb le exagerează pe cele ale inamicului.

În declaraţia sa, dată presei după o întâlnire la sediul NATO cu preşedintele polonez Andrzej Duda, Stoltenberg a mai căutat să sublinieze că armata ucraineană a doborât recent avioane ruseşti de supraveghere de mare valoare, referindu-se la doborârea a două avioane radar de avertizare timpurie A-50, şi a scufundat sau avariat o parte semnificativă a Flotei ruse de la Marea Neagră.

„Rusia plăteşte un preţ foarte mare pentru câştiguri marginale", a mai spus Stoltenberg, în timp ce armata ucraineană aflată în criză de trupe şi de muniţii încearcă să oprească înaintarea trupelor ruse revenite în ofensivă pe frontul din estul Ucrainei după contraofensiva ucraineană eşuată din vara trecută.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a susţinut pe 24 februarie, la doi ani de la declanşarea invaziei ruse, că pierderile armatei ucrainene au ajuns la circa 31.000 de soldaţi ucişi, fără a menţiona şi numărul răniţilor, primul bilanţ oficial al victimelor furnizat de Kiev, declaraţie după care Moscova a susținut că „Zelenski minte" şi că el ar fi scăzut „de mai multe ori" cifra reală.

Oficiali americani neprecizaţi au declarat publicaţiei New York Times în august anul trecut că până la acea vreme au murit circa 70.000 de soldaţi ucraineni şi între 100.000 şi 120.000 au fost răniţi.

Potrivit unui jurnalist francez, Emmanuel Grynszpan, care a fost de mai multe ori pe frontul din Ucraina, ultima dată recent, bilanţul comunicat de Zelenski ar fi corect doar în ce priveşte numărul deceselor "oficial documentate" şi nu include soldaţii dispăruţi, al căror număr ar fi de aproximativ încă 30.000, dintre care cei mai mulţi sunt de asemenea morţi.

„O sursă apropiată serviciilor militare de informaţii (ucrainene) mi-a spus că estimările sunt în jurul a 60.000 de morţi. Cei 30.000 în plus sunt dispăruţi (potrivit sursei 90% sunt morţi, 10% sunt prizonieri în Rusia), precum şi mii de morţi neidentificaţi depuşi în morgi, în lipsa testelor ADN", a declarat jurnalistul francez într-un interviu publicat luna aceasta de Le Monde.

Fost premier al Norvegiei, Jens Stoltenberg, în vârstă de 65 de ani, a fost numit în fruntea NATO pe 1 octombrie 2014 pentru un mandat de patru ani.

După două mandate, prezența sa la conducerea NATO a fost prelungită în 2022 până la 30 septembrie 2023, în contextul războiului din Ucraina, după ce Rusia a invadat țara vecină pe 24 februarie 2022. În iulie 2023 mandatul său a fost prelungit din nou până în octombrie 2024.

Președintele României, Klaus Iohannis, şi-a anunţat, marţi seară, candidatura pentru funcția de secretar general al NATO, într-o conferinţă de presă convocată special la Bucureşti, în condițiile în care şeful guvernului olandez Mark Rutte era considerat favorit pentru această funcție. Presa germană a criticat anunțul lui Iohannis, invocând comentariile unui surse diplomatice care apreciază că intenția liderului român „divizează Alianţa într-un moment în care nu ne putem permite acest lucru". Afirmația apare în cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung.

SURSE: Radio Free Europe, Agerpres