Regimul lui Putin a întors Rusia în teroarea stalinistă: sute de mii de persoane, activiști sau non-activiști, au fost persecutate pentru declarații publice sau participare la proteste, între 2018 și 2023. Nici pe vremea lui Hrușciov sau Brejnev nu au fost atât de multe persecuții pe motive politice

Autoritățile ruse au urmărit în justiție peste 116.000 de activiști în timpul ultimului mandat al liderul autocrat Vladimir Putin, depășind nivelurile de represiune politică înregistrate în timpul liderilor sovietici Nikita Hrușciov și Leonid Brejnev, precizează publicația de jurnalism de investigație Proekt.

Între 2018 și 2023, instanțele rusești au amendat 105.000 de persoane pentru că au făcut declarații publice sau au participat la proteste. 

Alte 11.400 s-au confruntat cu acuzații în temeiul legilor rusești privind cenzura în timp de război, precum și pentru extremism, terorism, trădare, spionaj și refuzul de a lupta contra Ucrainei.

Potrivit Proekt, aceste cifre sunt cele mai mari din vremea dictatorului criminal Iosif Stalin, când oamenii erau judecați pentru infracțiunile de „agitație și propagandă antisovietică” și pentru „diseminarea cu bună știință a unor falsuri care defăimeau statul și sistemul social sovietic".

Între 1956 și 1961, 4.883 de cetățeni sovietici au fost condamnați pentru aceste două infracțiuni, notează Proekt. 

„Guvernul rus modern folosește în mod activ metode similare...cu ale Uniunii Sovietice: disidenții sunt concediați din universități și de la locul de muncă, forțați să părăsească țara, iar cei care nu vor să plece sunt forțați să își ceară scuze în mod public și să jure credință autorităților", mai arată publicația.

„Cu toate acestea, este imposibil de calculat cu acuratețe câte persoane au trecut efectiv prin acest tip de represiune", mai scrie Proekt.

Dintre non-activiști, Proekt a afirmă că datele sale arată că peste 600.000 de persoane au fost amendate pentru că nu au respectat ordinele poliției în timpul ultimului mandat al lui Putin și 159.000 au fost amendate pentru încălcarea restricțiilor Covid în timpul și după pandemie.

Vladimir Putin, în vârstă de 71 de ani, este de așteptat să câștige cu ușurință un al cincilea mandat în timpul alegerilor prezidențiale din 15-17 martie, în condițiile în care o mare parte a opoziției este încarcerată sau se află în exil.

Că actuala putere de la Kremlin se apropie din ce în ce mai evident de regimul de teroare al criminalului Iosif Stalin o subliniază și think tankul american Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) care consideră că afirmațiile recente ale fostului președinte rus Dmitri Medvedev, adresate ucrainenilor din teritoriile ocupate, par un ecou al epocii staliniste.

Medvedev, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat într-un interviu acordat presei ruse la 22 februarie că cetățenii ucraineni din Ucraina ocupată care încearcă să saboteze Rusia ar trebui „demascați și pedepsiți, trimiși în Siberia ... pentru reeducare în lagăre de muncă forțată".

„Utilizarea de către Medvedev a retoricii epurării din epoca stalinistă este semnificativă", a precizat ISW în raportul său din 22 februarie. 

Regimul lui Stalin a vizat în mod infam „sabotorii" și disidenții în epurările din anii 1920 și 1930.

Holodomor, o foamete genocidară provocată de sovietici care a cauzat moartea a aproximativ 3,5 până la 5 milioane de ucraineni, a avut loc, de asemenea, sub comanda lui Stalin.

Ucrainenii din regiunile ocupate ilegal din Ucraina suferă deja deportări din partea autorităților ruse.

O investigație a BBC din 8 ianuarie a constatat că Rusia a deportat și reținut mii de civili ucraineni, ținându-i în detenție fără acuzații, procese sau acces la consiliere juridică.

Mulți au fost arestați pentru că nu au susținut războiul pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei, nu pentru acte de disidență propriu-zise.

Medvedev a mai spus că Rusia ar trebui să cucerească și să ocupe Kievul „dacă nu acum, atunci după un timp". El a repetat afirmațiile propagandei pro-Kremlin potrivit cărora atât Kievul, cât și Odesa sunt orașe „rusești" din punct de vedere istoric.

Comentariile oficialului rus au precedat un atac rusesc asupra orașului Odesa, în noaptea de 23 februarie, în care au murit trei persoane. Centrul istoric al orașului, inclus în patrimoniul mondial UNESCO, a fost, de asemenea, grav afectat de atacurile rusești, arată The Kyiv Independent.

Medvedev a mai amenințat la începutul acestei luni că Rusia  va folosi arme nucleare împotriva SUA, Marii Britanii, Germaniei și Ucrainei dacă Moscova va pierde toate teritoriile ucrainene ocupate.