R.Moldova a făcut progrese în combaterea corupției, urcând zece locuri în clasamentul Transparency International. România rămâne una dintre cele mai corupte țări europene, cu aproape 20 de puncte sub media UE

Potrivit clasamentului anual realizat de organizația Transparency International în funcție de Indicele de Percepție a Corupției (IPC), R.Moldova a înregistrat progrese în combaterea corupției, în 2023, „sărind” de pe locul 91 în lume, ocupat în 2022, pe locul 80, cu un scor de 42 de puncte. Scorul Moldovei este egal cu al Ungariei, țara considerată, în acest clasament, drept cea mai coruptă din Uniunea Europeană.

Clarificări. Clasamentul IPC 2023 cuprinde 180 ţări şi teritorii, indicele fiind calculat în baza a 13 surse externe (cercetări/studii ale unor organizaţii notorii, inclusiv 7 cercetări – pentru Republica Moldova[1]). IPC reflectă nivelul corupţiei din sectorul public perceput de către experţi şi oamenii de afaceri şi este calculat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie

Chiar dacă are un scor mai bun ca al R.Moldova, România este considerată, în continuare, drept una din țările cele mai corupte din Uniunea Europeană, în urma Greciei, Croației, Slovaciei sau Poloniei, reușind un scor de doar 46 de puncte (același ca și 2022), în condițiile în care media UE este de 63,8. România este practic în „top 3” de la coada clasamentului UE, alături de Bulgaria și Ungaria. Vezi foto sus

Transparency International consideră că un indice sub 50 de puncte este inacceptabil de scăzut având în vedere media regională.

Ucraina are un scor mai prost decât Moldova, iar Rusia se află ca în fiecare an către coada clasamentului mondial.

Moldova a ocupat în clasamentul Transparency International locul 105 în lume în 2021, iar în 2022, locul 91. 

În fruntea clasamentului se află Danemarca cu un scor de 90 de puncte (pentru al șaselea an consecutiv), Finlanda și Noua Zeelandă urmând cu scoruri de 87 și, respectiv, 85 de puncte. La polul opus al clasamentului sunt Somalia (11), Venezuela (13), Siria (13), Sudanul de Sud (13) și Yemenul (16), afectate de crize prelungite și de conflicte armate.

23 de țări – printre ele unele democrații avansate precum Islanda (72), Țările de Jos (79), Suedia (82) și Regatul Unit (71) se află la minime istorice în acest an.

„Cu 46 de puncte din 100 posibile, România rămâne în continuare în rândul țărilor UE cu cele mai slabe performanțe, alături de Bulgaria (45 de puncte) și Ungaria (42 de puncte), ceea ce reflectă deficiențe semnificative în privința statului de drept.

Conform metodologiei Transparency International, scorurile sub 50 de puncte sunt inacceptabil de scăzute, mai ales prin comparație cu media regională. În plus, schimbările de 1-2 puncte de la un an la altul de regulă reflectă marja de eroare, mai ales dacă acestea nu sunt constante.

Comparativ cu anul 2014, România are un plus de trei puncte, însă evoluția nu a fost una liniară. Între anii 2014 și 2016 a înregistrat un avans de cinci puncte, de la 43 în 2014 la 46 în 2015 și 48 de puncte în 2016. În următorii ani, România a pierdut patru puncte, ajungând în 2019 la doar 44, iar de atunci a recuperat doar două puncte. În anii 2022 și 2023 scorul este același, de doar 46 de puncte, mult sub media UE”, arată Transparency International într-un comunicat pe siteul său. 

La nivel național, recomandările Transparency International Romania includ:

- actualizarea legislaţiei în domeniul integrităţii publice, pentru remedierea lacunelor şi a inconsecvenţelor legislative existente în prezent și îmbunătățirea clarității reglementării în domeniul integrității publice;

- îmbunătățirea transparenței organizaționale și decizionale, inclusiv prin consultări publice eficiente și acces facil la informații de interes public, corelat cu prevederile din Strategia Națională Anticorupție;

- actualizarea procedurilor de raportare internă și instituirea de canale eficiente de raportare, corelat cu prevederile Legii nr. 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public;

- standardizarea și clarificarea procedurilor administrative prin adoptarea Codului de procedură administrativă;

- adoptarea unei legislații avansate care să clarifice unitar statutul, cariera și eficiența resurselor umane din administrația publică;

- utilizarea Pactelor de Integritate ca instrument de monitorizare a achizițiilor publice, în special pentru procedurile de achiziții și contractele cu risc crescut de apariție a neregulilor, incidentelor de integritate sau fraudelor.

Precizările Transparency International în legătură cu situația din Republica Moldova: 

„anul 2023 a fost marcat de adoptarea mai multor legi și documente de politici publice anticorupție importante. Printre acestea: Legea privind accesul la informații de interes public, care a adus cadrul normativ național în conformitate cu standardele internaționale; Programul Național de Integritate și Anticorupție pentru anii 2024-2028, care după mai mulți ani de lipsă a unui document strategic nou în domeniu, oferă o viziune asupra modului în care vor fi abordate activitățile anticorupție în următorii ani. A fost modificat Codul de Procedură Penală, inclusiv pentru a asigura Procuratura Anticorupţie cu suficiente capacităţi de a detecta, investiga și urmări corupţia mare. A fost aprobată crearea Platformei de dialog și participare civică la procesul decizional al Parlamentului. Pe parcursul anului a fost constituită o nouă componență a Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor, precum și au fost îmbunătățite unele aspecte din cadrul normativ aferent.

Cu toate acestea, reforma în sistemul judiciar trenează, restanțele la acest capitol fiind recunoscute de guvernanți. Rămân tratate necorespunzător mai multe recomandări înaintate de Grupul de state contra corupției în cadrul rundei a IV-a de evaluare a Republicii Moldova. Deși a crescut numărul dosarelor împotriva funcționarilor de rang înalt, rata de condamnare rămâne modestă. Protagoniștii „furtului miliardului” nu-și ispășesc pedeapsa. Nici un leu din banii extrași fraudulos din sectorul bancar așa și n-a fost întors în vistieria statului.

Astfel, urmează a fi depuse eforturi substanțiale în realizarea efectivă a sarcinilor asumate în combaterea corupției și reformarea sistemului justiției, sarcini care devin și mai importante din perspectiva lansării negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.”