"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
„Scandalul Bîstroe” încă nelimpezit de partea română – deși ucrainenii au precizat deja că a avut loc o adâncire a canalului, situație care, potrivit părerilor exprimate în spațiul public românesc încalcă tratatele internaționale de protecție a mediului și pune în pericol întregul ecosistem al Deltei Dunării – atrage, inevitabil, ca un magnet personaje controversate, care fie vor să puncteze electoral, fie, în decursul timpului enorm de când se află în politică, nu au manifestat niciun soi de interes pentru prezervarea cadrului natural al României.
Este cazul lui Kelemen Hunor, liderul UDMR, care, de exemplu, nu a luat niciodată atitudine împotriva senatorului Attila Verestóy, din aceeași formațiune politică, decedat între timp, dar cunoscut drept „Drujba lui Dumnezeu” pentru afacerile de milioane de euro cu cherestea provenită din pădurile României. De asemenea, Hunor este un apropiat al președintelui maghiar Viktor Orban (susținător al regimului criminal de la Kremlin) care pompează milioane de euro în UDMR și în tot soiul de fundații și asociații conectate cu formațiunea lui Kelemen Hunor.
Kelemen Hunor a cuvântat, miercuri, pe tema Bîstroe considerând că Ucraina trebuie să oprească lucrările pe Canalul Bîstroe până când se vor pronunța specialiștii. Interesele României trebuie puse pe primul loc, a mai spus liderul udemeriștilor, fost aliat al infractorului Liviu Dragnea în guvernările PSD din vremea celor mai ample protestele de stradă din România.
Retorica împotriva Ucrainei ar putea avea legătură mai degrabă cu conexiunile sale la Budapesta decât cu vreun interes de natură ecologică.
Un alt caz este cel al lui George Simion, care valorifică în scop electoral orice subiect sensibil din spațiul public și are deja și un repertoriu de mesaje împotriva ajutării refugiaților ucraineni, apropierea sa de Moscova sau de viziunea acesteia fiind indubitabilă prin cooptarea în proiectul său politic a controversatului Călin Georgescu, admirator declarat al criminalului Vladimir Putin.
Simion a fost, miercuri, cu barca până pe Canalul Bîstroe, fără ca deplasarea să ajute însă la lămurirea problemei. Singurul lucru notabil din excursia în Deltă a lui Simion au fost filmările cu drona care au dezvăluit un cadru natural absolut mirific în zona Canalului Bîstroe. VIDEO la final
Gestul celor doi „ecologiști” menționați mai sus, la fel de interesați de Bîstroe ca și colegii de Parlament Marcel Ciolacu sau Sorin Grindeanu, fostele slugi ale infractorului Liviu Dragnea, a fost criticat de profesorul Bogdan Glăvan într-o postare pe Facebook pe care o redăm integral mai jos pentru că punctează ipocrizia și populismul acestora:
„Mafia gunoaielor protestează vehement contra adâncirii canalului Bîstroe. S-au umflat biscuiții în mafioți. Pentru prima oară în istorie și domnului Kelemen Hunor îi pasă de natură, de natura din Deltă, nu de munții cu pădurile (defrișate) lui Verestoy.
Formidabil. Anul trecut, în vară, când România a anunțat că permite Ucrainei să transporte cereale pe canalul Bîstroe, nici măcar George Simion nu s-a dus să măsoare impactul asupra Deltei. S-a dus acum. Na, mai bine mai târziu decât niciodată, mai ales că... vin alegerile. Simion a devenit Greta României.
Deșteaptă-te, române! Nu te lăsa prostit de urmașii lui Iliescu, care te-au prostit din 1989 încoace. Ei nu îți spun adevărul. Ei nu te lasă să judeci lucrurile în context. Ei nu au salvat nimic în viața lor și nici nu vor salva, ci doar au sacrificat, doar au călcat pe cadavre pentru a ajunge la putere și pentru a păstra puterea.
Da, Delta este afectată și trebuie să gestionăm situația creată prin invadarea Ucrainei. Da, și drumurile sunt afectate. Și casele de pe marginea drumurilor sunt afectate, de atâtea tiruri care vin din Ucraina sau care merg acolo. Asta nu înseamnă că trebuie să împiedicăm comerțul Ucrainei, ci că trebuie să găsim în comun soluții acceptabile”.
Miercuri, Ucraina a precizat, prin ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Iuri Vaskov, că nu ar fi încălcat niciun acord prin adâncirea canalului Bîstroe de la Dunăre, pentru a-şi majora exporturile de alimente de la porturile sale fluviale, fiind pregătită să-i arate României activitatea desfășurată.
„Am notificat oficial partea română în august 2022 că vom efectua operaţiuni de dragare, cum ar fi eliminarea sedimentelor, şi nu am primit comentarii”, a afirmat Vaskov, într-un interviu acordat Reuters, potrivit Agerpres.
La mijlocul anilor '90, canalul avea o adâncime de 6,5 metri, dar în ultimii ani Ucraina nu a efectuat operaţiuni de dragare, ceea ce a avut ca rezultat acumularea de aluviuni, au spus ucrainenii, potrivit Reuters.
„Nu vedem nicio problemă - nu este o nouă construcţie, ci o adâncire operaţională”, a declarat Vaskov, adăugând că operaţiunile de dragare sunt menite să menţină canalul suficient de adânc pentru a permite nave cu un pescaj de până la 6,5 metri. Ucraina transportă cereale pe canalul Bîstroe, deoarece dezvoltă rute alternative pentru exporturile sale, în timp ce accesul la porturile sale de la Marea Neagră a fost limitat de la invazia Rusiei.
„Anterior, nu a fost necesară creşterea adâncimii (canalului). Acum există o astfel de necesitate”, a explicat oficialul ucrainean. El a spus că aglomeraţia ridicată de la porturile de la Dunăre şi cozile lungi de la canalul românesc Sulina sunt principalele motive ale deciziei.
