Când va muri Ion Iliescu, asemeni tuturor, sper să nu văd scene precum cele din seara trecută, la Paris, cu ocazia morții bătrânului Le Pen. Pe de o parte, da, guvernanții actuali de la Matignon au amendat prompt faptul că nu poți bea șampanie pe cadavre, oricât de odioase ar fi fost acțiunile celor care până de curând ți-au fost adversari politici. Singura formă de protest, ca să zic așa, este continuarea firescului vieții. Fără alte urlete, sloganuri sau steaguri curcubeu. Ca și cum nimeni și nimic nu s-a schimbat.
Pe de altă parte, polarizarea de tip ideologic, cum am văzut stupefiați în SUA și nu numai, sprijinită pervers de noile tehnologii, de imensa manipulare în fața căreia inclusiv Meta (adică muma lui Facebook) a cedat, scoate la suprafață ce poate fi mai sălbatic, mai necivilizat, needucat, plin de ranchiună, mai inuman dintr-o societate. La noi, asta se vede în transformarea unui CG în obiectiv/obiect cvasi-religios, în "soluție", în "salvare" care, la final, se va dovedi, dacă nu este deja evident, nu doar falsă, ci toxică de-a dreptul.
Doxa!
PS Ultimul care trebuie să afle despre moartea fostului Președinte al României este CTP-ul. Cine știe ce comentarii bicisnice, pro-mineriadă, ar mai slobozi. Așa, plonjând...