"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Într-o analiză pentru Deutsche Welle privind adevăratele interese ale partidelor coaliției aflate la guvernare de a-l menține pe Klaus Iohannis la Cotroceni cât mai mult timp posibil, jurnalista Sabina Fati arată că acestea urmăresc, de fapt, „să poată controla pe mai departe Curtea Constituţională și, cel puțin parțial, Justiția”. Trei judecători de la CCR, dar și președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție își vor încheia curând mandatele, iar partidele de la putere vor să fie sigure că nu le strică socotelile vreun candidat antisistem care ar putea ajunge la Cotroceni.
Mic context alegeri 2025. Coaliția ar fi ajuns, miercuri, la un acord în ceea ce privește data și calendarul alegerilor prezidențiale 2025. Astfel, cele două tururi vor avea loc după Paște, pe 4 mai și pe 18 mai. Premierul Marcel Ciolacu a declarat pentru Europa Liberă că Guvernul va adopta săptămâna viitoare data alegerilor prezidențiale.
(Posibil calendar al alegerilor prezidențiale 2025: a doua jumătate a lunii martie: depunerea candidaturilor. 4 aprilie: debutul campaniei electorale. 4 mai: primul tur. 18 mai: al doilea tur.)
„Împingerea scrutinului pentru Cotroceni până aproape de începutul verii înseamnă menținerea lui Klaus Iohannis în funcție încă jumătate de an, după ce în mod teoretic și-a încheiat mandatul. Un președinte cu o credibilitate scăzută, care nu mai are legitimitate și care nu mai e luat în seamă nici pe arena internațională, dar care își păstrează fotoliul de la Cotroceni e un cadou oferit radicalilor. Ecuația ar putea fi simplificată prin demisia lui Iohannis și preluarea interimatului de președintele Senatului, Ilie Bolojan, dar nici aceasta nu e o soluție optimă. Partidele din arcul guvernamental puteau să dea o hotărâre pentru data alegerilor la finele anului trecut când au adoptat Ordonanța Austerității (OUG 156/2024), în așa fel încât să poată fi făcut primul tur în martie și al doilea în aprilie. Potrivit Legii, pentru alegerea Președintelui României (370/2004) guvernul stabilește data alegerilor prin hotărâre cu cel puțin 75 de zile înaintea zilei votului.
De ce ar vrea actuala coaliție să împingă scrutinul prezidențial cât mai mult? Pentru că trei judecători de la Curtea Constituțională își încheie mandatele la începutul lunii iunie (președintele Curții, Marian Enache și judecătorii Livia Stanciu, Attila Varga). Locurile rămase libere vor fi ocupate de un judecător numit de președinte, unul de Camera Deputaților și al treilea de Senat. Cu Iohannis în fruntea statului, actuala coaliție PSD-PNL-UDMR ar putea să păstreze la Curtea Constituțională o majoritate favorabilă. Dacă la Cotroceni vine însă un președinte din partea USR sau din zona radicalilor, atunci e posibil să se modifice nu doar arhitectura Curții, ci și cea a parlamentului, unde azi PSD+PNL+UDMR au o susținere la limită. Mai sunt și alte funcții importante unde urmează numiri, de pildă șefia Înaltei Curți de Casație și Justiție, unde se încălzește pe margine judecătoarea Lia Savonea”, scrie Sabin Fati. Opinia sa poate fi citită integral AICI
Și fostul jurnalist Ionel Stoica, specializat pe justiție, opinează că actuala coaliție urmărește cele evidențiate de Sabina Fati, respectiv ocuparea locurilor vacantate de la CCR cu personaje obediente:
„de vreun an se tot vorbește de faptul că în iunie 2025 expiră mandatele a trei judecători de la CCR: Marian Enache (actualul președinte), Livia Stanciu și Attila Varga. Cum în România democrația este fragilă, controlul CCR este vital pentru toate partidele și se abuzează de această instituție: anulează alegeri, scot din cursă contracandidați electorali, demit din funcții magistrați incomozi, pot da amnistii mascate sau pur și simplu desființa coduri și legi. O parte din derapajele CCR au fost criticate, în ultimii ani, de judecătorii CEDO și CJUE și de Comisia de la Veneția.
Pe surse, se știe deja că președintele Klaus Iohannis vrea să o numească pe șefa Înaltei Curți, Corina Corbu. A fost om de bază în gașca Liei Savonea, cea care va prelua șefia Înaltei Curți. O să fie o formalitate. Îmi este greu să cred în acest moment că există vreun alt magistrat la Înalta Curte care să aibă curajul să candideze împotriva puternicei Lia Savonea.
Să ne întoarcem la CCR, pentru celelalte două locuri de judecător, numirile vor fi făcute de Camera Deputaților și de Senat. Problema este că în coaliție sunt trei partide- PSD, PNL și UDMR- așa că vor ieși mari discuții.
În mod firesc, UDMR o să vrea un înlocuitor de încredere pentru Attila Varga (care înainte să ajungă la CCR a fost timp de șase legislaturi deputat UDMR de Satu Mare), era omul lor de bază acolo. În magistratură se vorbește că cel mai probabil o să fie propus, din partea UDMR, profesorul Fábián Gyula, fost procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj și fost formator INM. O să fie o negociere dură atunci, cu scântei, dar cel mai probabil vor fi oamenii propuși de PSD și UDMR, având în vedere că Klaus Iohannis/ PNL o propune pe Corina Corbu.
În iunie 2025, vor fi discuții și pe cine o să ocupe importanta poziție de președinte CCR, în locul lui Marian Enache. Pe surse, în pole-position sunt fosta senatoare PNL, Laura-Iuliana Scântei- numită în 2022 de Senat, și fostul prim- adjunct al procurorului general al României, Bogdan Licu, propus de PSD și numit în 2022 de Camera Deputaților.
De ce spun că este importantă funcția de președinte. Pentru că președintele CCR este cel care după primirea sesizărilor desemnează, printr- o rezoluţie datată, judecătorul- raportor şi magistratul-asistent şi stabileşte termenul de judecată în cazurile prevăzute de lege. De asemenea, el este cel care prezidează ședințele CCR, are un rol important în amânarea pronunțării sau redeschiderea dezbaterilor, în cazurile în care se constată necesitatea lămuririi suplimentare a unor aspecte sau nu se întruneşte majoritatea.”
