Predoiu ceartă USRPLUS că nu a desființat SIIJ cu orice preț, chiar dacă asta ar fi presupus acordarea de superimunități magistraților: "Ce se mai poate face acum e să se desființeze așa cum s-o putea"

Fostul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, actualmente deputat PNL, a criticat reprezentanții USRPLUS pentru nedesființarea SIIJ, precizând, într-un interviu acordat Newsweek România, că aveau la dispoziție proiectul pe care el l-a elaborat pe vremea când se afla în Guvern și care, în opinia sa, ar fi coagulat în prezent majoritatea parlamentară necesară adoptării modificării legislative. 

Însă, ceea ce a omis să aducă Predoiu în discuție este faptul că proiectul pe care l-a elaborat presupune acordarea unor superimunități magistraților. Proiectul lui Predoiu prevedea ca începerea urmăririi penale a magistraților să fie condiționată de avizul procurorului general, iar procurorii și judecătorii să fie trimiși în judecată doar cu avizul secțiilor din CSM.

Totodată, Predoiu a dat de înțeles că este mai puțin important în prezent proiectul de lege în baza căruia se desființează SIIJ. "Ce se mai poate face acum este să se desființeze SIIJ așa cum s-o putea din punct de vedere al proiectului, iar ulterior să faci reglaje fine pe legea rezultată, dar cu secția desființată. Pare singura soluție care ar funcționa", a precizat Predoiu. 

Moderator: Domnule Predoiu, subiectul cel mai dezbătut și reproșat acum în zona Justiției este întârzierea desființării SIIJ. Se caută vinovați din toate părțile. Ca fost ministru, cum vedeți situația? Și cine poartă responsabilitatea pentru acest eșec?

Cătălin Predoiu: SIIJ putea fi desființată încă din februarie 2021, pe baza proiectului elaborat de Ministerul Justiției cu un an înainte și depus la CSM, care era favorabil atunci acelui proiect. În 2020 am avut proiectul, am avut un consens construit în CSM, dar nu am avut majoritate parlamentară, care aparținea PSD.

La începutul lui 2021, după alegeri, erau toate „piesele” aliniate: proiect, consens CSM și majoritate parlamentară. Dar Ministerul a „umblat” neinspirat pe proiect, a pierdut consensul în CSM și, pe cale de consecință, fără avizul CSM, s-a pierdut coeziunea majorității parlamentare în jurul subiectului. Acestea sunt faptele. Pe baza lor, e ușor de văzut că s-a greșit strategia la Minister.

E nejustificat să se „țipe” acum la PNL și UDMR. „Cărțile” erau făcute încă din 2020 ca să treacă ușor proiectul desființării SIIJ. Dar nu PNL și UDMR erau responsabile cu păstrarea consensului în sistem și obținerea avizului CSM, ci partidul care și-a asumat conducerea Ministerului, adică USR-Plus. Cu politețe și respect colegial o spun. Cred că, în loc să căutăm vinovați, ar fi mai util acum să se negocieze constructiv și să se atingă un rezultat palpabil. Situația este gravă pentru că acum s-a ajuns la un blocaj politic greu de soluționat.

Culmea ironiei este că, în tot cursul anului 2020, s-a cerut vehement desființarea SIIJ prin Ordonanță de Urgență, deși majoritatea PSD de atunci ar fi respins o astfel de OUG „clipind din ochi” și „bătând din palme”. Ar fi fost o aventură care s-ar fi terminat în ridicol. Pragmatic vorbind, ce se mai poate face acum este să se desființeze SIIJ așa cum s-o putea din punct de vedere al proiectului, iar ulterior să faci reglaje fine pe legea rezultată, dar cu secția desființată. Pare singura soluție care ar funcționa.  

Moderator: Care credeți că sunt cele mai grave consecințe ale acestui blocaj politic în jurul SIIJ pentru sistemul judiciar?

Cătălin Predoiu: Ratarea acestui obiectiv a afectat inclusiv Raportul MCV și interesul nostru național de a ne atinge cât mai rapid obiectivele. SIIJ nu este funcțională, dincolo de orice argumente de fond și formale pe care Ministerul le-a indicat și Guvernul PNL le-a aprobat prin Memorandumul din 2020.

La această oră, de facto, nicio instituție nu desfășoară competențe anti-corupție în sistemul judiciar și acesta e un context periculos. Vă spun, pe bază de informații pe care le întâlnesc uneori în practica avocațială, că această împrejurare generează punctual, repet, punctual, comportamente abuzive în sistem. Și vezi unele acte de anchetă penală la parchete din teritoriu sau decizii judecătorești care prin absurdul lor juridic indică limpede anomalii și ridică suspiciuni de corupție.

DNA nu mai are competențe în domeniu, trebuie să le redobândească. Iar SIIJ nu are capacitate funcțională să protejeze sistemul de corupție și abuzuri, a demonstrat-o, pentru că este o „construcție” greșită din start. Indiferent de ce ar vrea procurorii de acolo, competența lor legală este disproporționată față de mijloacele date de arhitectura secției. Deci, soluția e limpede: desființarea SIIJ. Dar trebuie găsite acele garanții care să ofere tuturor confortul că nu se pot produce abuzuri asupra judecătorilor.

Aceste garanții erau prevăzute în proiectul din 2020, de aceea și CSM ar fi dat un aviz pozitiv. Dacă citiți atent avizul negativ dat de CSM proiectului din 2021, veți vedea că se spune acest lucru transparent. Ceva de genul „am fi dat aviz pozitiv, dacă MJ păstra proiectul din 2020”, în mai multe cuvinte, dar aceasta a fost concluzia.  

Moderator: Care credeți că sunt cele mai mari vulnerabilități ale sistemului judiciar, care ne-ar împiedica să ieșim de sub MCV anul viitor?

Cătălin Predoiu: Dacă nu „închidem” capitolele SIIJ și Legile Justiției anul acesta, orice șansă se amână. Invers, cu ele închise, ar fi o șansă. Dar ridicarea MCV nu epuizează provocările de construcție și modernizare a Justiției.

Ar trebui să ne impunem propriul nostru MCV românesc, unul convenit intern, prin consens politic între toate partidele și între puterile statului, aplicat pe o perioadă de 5-10 ani de aici înainte, cu sarcini enorme pentru Guvern pe zona de logistică și sarcini la fel de mari pentru CSM și Ministerul Public pe zona de creștere a calității actului de justiție, a profesionalismului și integrității magistraților.

Dar haideți să începem prin a recunoaște cu toții că suntem departe de performanța așteptată de societate, după atâtea eforturi și preocupare pentru Justiție. Și mai ales că, fără Justiție, nu va funcționa nimic, chiar și dacă s-ar revărsa peste țară tot PNRR-ul și ar ploua cu autostrăzi. Ceea ce oricum nu știm dacă va fi cazul. Deci, cu atât mai mult, avem nevoie de Justiție! (citiți AICI interviul complet)