VIDEO. Medicii din linia întâi care o combat pe doctorița-minune de la Oradea sunt linșați virtual de către adulatorii acesteia. Un cunoscut psihiatru o desființează argumentat pe Flavia Groșan, promovată intens de „prietenii Rusiei” care pregătesc un protest uriaș la București

Medicii Sorin Bivolaru, pneumolog de la Spitalul Militar din Galați (vezi AICI postarea), Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta” din București, dar și psihiatrul Gabriel Diaconu au devenit ținte ale susținătorilor doctoriței-„minune” de la Oradea, Flavia Groșan, după ce au îndrăznit să exprime în spațiul public dezacordul cu privire la afirmațiile acesteia privind protocoalele oficiale anti-COVID din spitale care ar ucide bolnavii. 

VEZI ȘI: VIDEO. Cazul doctoriței „pneumolog-bronholog” care susține că a vindecat 1000 de pacienți cu COVID. Flavia Groșan, mare admiratoare a Dianei Șoșoacă, ar putea rămâne fără drept de practică. Colegii îi reproșează că mulți pacienți de-ai săi au ajuns în stare gravă la spital

Cei trei sunt acuzați în sute de comentarii agresive, injurioase și agramate de incompetență și invidie, ba chiar că sunt complicii sistemului sanitar care ucide deliberat pacienții transformându-i în cobaii marilor companii farmaceutice.

„Eu nu am ce pierde cu claritromicina mea. Nu pierd absolut nimic. (…) Dacă nu fac bine, măcar nu fac rău...eu am dat drumul la online”, spune Flavia Gorșan într-un interviu pentru EVZ în care face, din nou, apologia medicamentului-vedetă al tratamentelor sale.  

Schema sa bazată pe claritromicină a fost combătută însă de Beatrice Mahler, reacție care a determinat linșajul public al medicului de la „Marius Nasta” de către susținătorii Flaviei Groșan, cât și un răspuns public acid din partea doctoriței de la Oradea. 

„Nu putem vorbi de tratamente fără o baza științifică în spate. Atât cât poate ea să fie pentru o boala nouă, iar dacă vorbim de alegerea unui anumit tip de medicament, el trebuie să se facă pe baza unui algoritm fiziopatologic. Într-adevăr, aspectul este de pneumonie, dar este mai mult decât o pneumonie ceea ce tratăm în COVID. Recomandările interaționale nu susțin tratarea unei pneumonii date de un virus cu un antibiotic. Claritromicina este un antibiotic bun. Are spectrul ei de acțiune, dar, în niciun caz, nu are spectru de acțiune pe infecția virală. Știm foarte bine că în România avem mari probleme legate de infecțiile asociate asistenței medicale. De foarte multe ori, pierdem vieți pentru că, în spital, avem pacienți infectați cu germeni multiplu rezistenți tocmai pentru că aceste antibiotice sunt administrate fără dovezi științifice în spate”, a răspuns Beatrice Mahler.  

„Prieteni, sunt putin naucita. Cum e posibil ca o schema terapeutica logica, ieftină, in jur de 100 ron, cu medicamente aflate in nomenclatorul ANM si MS, care pot fi compensate, poate sa determine asemenea furtuna mediatica. Incredibil. Cred ca mai mult enervează ca n o fac publica. Si n am s o fac. 

PS Beatrice Mahler, hai ca ma cunosti. Știi foarte bine, ca nu folosesc Ivermectina, Dexametazona si Azitromicina”, a scris dr Groșan pe Facebook.  

Un alt medic care a criticat atitudinea publică a Flaviei Groșan este psihiatrul Gabriel Diaconu, scriind într-o postare, pe Facebook, că ancheta Colegiului Medicilor este justificată. La scurt timp și Diaconu a început să primească mustrări aspre, chiar pe pagina sa de Facebook, din partea susținătorilor doctoriței de la Oradea care i-au reproșat până și că are tatuaje, motiv pentru care ar fi un psihiatru cel puțin dubios.  

Concidență sau nu, apariția Flaviei Groșan în spațiul public, blamarea medicilor din linia întâi, a sistemului medical și promovarea agresivă a „schemei” doctoriței de la Oradea, care ar fi ascunsă publicului de oculta mondială în colaborare cu autoritățile române, de către zona penalo-conspiraționistă-rusofilă (AUR, Antena3, RTV, Diana Șoșoacă, Dana Budeanu) are loc cam în același timp cu mobilizarea pentru „mega” protestul din 20 martie „Neam Trezit” al cărei organizator oficial este Dan MV Chitic, un răsfățat al oficinei Sputnik și un soi de impresar, în asociere cu fostul primar de la sectorul 1 Dan Tudorache, pentru cuplul de protestatare Oana Lovin și Codruța Cerva, trimise adesea în misiunea de hărțuire edilului Clotilde Armand. 

„Vorbește un medic psihiatru dubios (după față și după brățările și tatuajele dezgustătoare), cvasi anonim dacă nu aflam de el pe "stiripesurse", despre cum rezolvă unele probleme din specialitatea sa un medic pneumolog? D-na Groșan a vindecat cu metodele ei 1000 de pacienți. Câți pacienți ai vindecat dumneata de vreo boală psihiatrică (mă și bufnește râsul)? După limbajul în care o "analizezi" pe d-na Groșan cred că nici ca medic nu ești bun. Postarea însăși este prea lungă - nu am încredere în cei care nu sunt în stare să spună ce au de spus în puține cuvinte. Un profesor eminent de la Fac. de Geologie din Iași (Constantin Grasu) spunea că atunci când nu ai nimic de spus, scrii mult. Asemenea pălăvrăgeală în pustiu și vorbărie goală poate oricine”, scrie Cosmin Hurjui pe pagina medicului Gabriel Diaconu ca răspuns la criticile adresate acesta Flaviei Groșan.

Mesajul lui Gabriel Diaconu care i-a supărat pe admiratorii doctoriței de la Oradea: 

„De ce are sens ancheta disciplinară a Colegiului Medicilor în cazurile Adinei Alberts și Flavia Groșan,

Dar și de ce e puțin probabil că decizia comisiilor de etică, oricare va fi ea, va face vreo diferență... 

Majoritatea dintre cititori probabil nu e la curent cu năzdrăvăniile lansate în spațiul public de unii medici, în ultimele 12 luni de când trăim prin pandemie.  

S-a distins odată, cu laur și măslină, doamna profesor doctor Pop, al cărei pitoresc a atins un climax când s-a panicat profund despre ce-o să fie când începe campania de vaccinare împotriva COVID. A fost ceva cu săriți, să nu cumva, studii făcute pe genunchi și-o să plătiți că murim de toate acelea.  

Niște sute de milioane de doze mai târziu distinsa coleagă (sic!) de breaslă e vie, dă din mâini și din picioare, și continuă să-și spună părerea la fel de seren ca până acum despre câte în lună și în stele. Nu înainte de-a fi descurajat câțiva zeloți să nu cumva să-și injecteze zeama, că cine știe.  

Ai putea să argumentezi, teoretic, că ce-a făcut doamna doctor Pop, și mai nou ce fac Alberts și Groșan, este o abatere grosolană de la practica etică medicală. Pop e oftalmolog, Alberts e chirurg... 

Dar Groșan e pneumolog.  

Fiecare, în felul ei, a păcătuit în fața opinie publice. A păcătuit pentru că a vehiculat informații fără acoperire științifică. A păcătuit pentru că a ilustrat malițios, deformat și uneori flagrant ne-adevărat ce fac doctorii din spitale cu pacienții diagnosticați cu COVID. Și a păcătuit hipocratic față de pacientul anonim căruia noi i-am jurat, cândva, că mai întâi n-o să-i facem rău, dacă bine nu se poate. 

De aici încep problemele.  

În primul rând, pacientul este anonim. Ca și orice altă ”comisie de anchetă”, Colegiile teritoriale ale medicilor (Bihor, București) pot stabili întâlniri în cadrul departamentului juridic cu persoane fistichii precum oricare dintre cele trei în care să stea de vorbă despre etică și deontologie. Dar, vorba lui Mark Twain, lipsește ”habeas corpus”, adicătelea victima, cadavrul, mortul mai pe românește.  

Opinia publică nu are un caracter corporeal. N-avem o relație formală cu cetățeanul Publică, Opinia Consuela.  

Dacă în cazurile Pop și Alberts discuția chiar ar merita oprită aici, căci domniile lor se prevalează de dreptul constituțional la opinie și la limită pot fi mustrate de Colegiu pentru că recomandă măselariță și iarba broaștei (să zicem), în cazul Groșan lucrurile sunt un pic mai complicate.  

N-o știu pe Flavia Groșan. Și nu-mi place cum arată. Nu-mi place cum vorbește. Iar pretenția că îi e drag un antibiotic mi se pare simpatică dar dubioasă.  

Dar femeia a descris experiența ei (aparent vastă, faraonică și legendară) în ce privește tratarea de cazuri COVID. După care a făcut niscaiva comentarii mai în bază, mai în acid, despre coledzi. Spiritele fiind deja încinse, și tochitura națională deja pusă pe foc și sensibilizată (vezi speța Sibiu, altă potroacă), când a mai ieșit și Groșan să-și spună părerea dragii mei de la Bihor (și-o spun fără niciun sarcasm, îi știu și-mi sunt dragi) s-au foarte opărit. 

Doar că, deodată, buturuga mică riscă să răstoarne carul mare.  

Ce zice de fapt Groșan? Băbăieți, eu n-am folosit protocolul vostru. Eu am folosit protocolul meu. Și-al meu e mai bun. Al vostru e de rahat. Eu am salvat vieți. Voi ați omorât (sic!) oameni. Bine, nu expressis verbis, dar pe-acolo. 

Într-o lume normală, afirmațiile Flaviei Groșan n-ar fi trebuit întâmpinate cu viperina chemare la comisie. Domnia sa ar fi fost contactată de urgență de ”comitetul tehnico-științific” al Ministerului Sănătății, i-ar fi oferit careva un loc pe scaun și-un pahar cu apă și apoi ar fi rugat-o să-și pledeze cauza. Dar nu așa, dâmbovițean și cu titluri îngroșate. Dacă se poate cu o prezentare, niscaiva cifre, o discuție privind statistica ei, comparație cu statistica oficială. Cine știe, o fi adevărat și stăm pe-o comoară, pe cuspa unei descoperiri care ar putea schimba soarta unor bolnavi.  

Căci ”medicină bazată pe dovezi”. Nu medicină bazată pe povești. Nu medicină bazată pe gazetă. Și nu medicină bazată pe iubirea de pastile.  

Există o șansă că, după această discuție, fie ”comitetul tehnico-științific” (recte Ministerul), fie cinstita și onorabilă doamnă doctor Groșan să sufere un fior pe spinare. Dânsa a tratat (din afirmații proprii) 1000 de pacienți în ultimul an. Restul ecosistemului (y compris ”soluțiile doctorului Musta” respectiv ”protocoalele profesorului Cercel”) a tratat peste 800.000 de pacienți. E o comparație plauzibil de făcut, dacă stati să te uiți, măcar din perspectiva a) ratei de supraviețuire, b) sechelelor pulmonare observate respectiv c) complicațiilor pe termen scurt și mediu.  

Ce mă intrigă pe mine este DE CE nu face nimeni o astfel de comparație. Pacientură bogată, nevoie de cunoaștere matematică minimă.  

Și abia DUPĂ aceea, la o adică, admițând că Groșan (speculez aici) s-ar trezi c-a trăit o iluzie, un miraj, în care-a crezut ca doctor că tratamentele ei sunt perfecte (doar că nu erau), și abia DUPĂ ce, în pofida dovezilor, Groșan ar continua cu propriul ei kung-fu în loc de cel al comitetului, deci numai atunci pesemne că ar merita o invitație la Colegiu. 

Deocamdată vorbesc doar sentimentele rănite, pneumoloaga apud Maglavit se va trezi c-o droaie de adulatori, nu mai zic pacienți, și până n-o muri unul și să-i mai și facă plângere la Colegiu simplul fapt că apare la ziar, c-o întreabă de sănătate diverși ipochimeni la televizor și-i redifuzează opiniile savante a) nu fac bine comunității medicale dar b) îi fac foarte bine dânsei. 

Este ceea ce eu numesc ”avantajul minoritarului” sau ”bias-ul de excepție”. E ca băiatul ăla din poza cu hitleriștii care e singurul care nu salută ”heil”. După ce-l observi, nu-ți mai poți lua ochii de la el (și da, sunt conștient că analogia cu hitleriștii mă pune în aceeași găleată cu Mircea Dinescu, sper că n-o să mă bănuie nimeni de naționalism socialist sau afinități fasciste). 

Drept este că nu-mi plac nici Pop, nici Alberts, nici Groșan, nici Alexe, nici Raoult (intrat deja în legendă), nici nimeni care – de la înălțimea poziției lor de autoritate – propun soluții medicale în COVID. Sunt un medic al bunului simț pe care nu-l interesează într-atât autorii, cât munca de echipă și argumentul comparativ. Facem A, și nu B, pentru că ne-am uitat la amândouă, le-am comparat în orb una cu alta respectiv pe amândouă cu C, unde C = nimic, și a reieșit că A e mai bun decât B, care B nu e musai statistic mai bun decât C, dar A da. 

Dacă n-ai înțeles ultima propoziție e foarte probabil că ești vulnerabil la oameni ca cei descriși mai sus. Și e timpul să discuți din nou cu medicul tău curant”.