Iohannis a acceptat propunerile lui Predoiu pentru șefia marilor parchete. Hosu și Scutea primiseră aviz negativ din partea CSM

Președintele Klaus Iohannis a semnat joi decretele pentru numirea în funcții a noilor șefi la Parchetul General, DNA și DIICOT. Astfel, Gabriela Scutea va deține funcția de procuror general, Crin Bologa procuror-șef al DNA și Giorgiana Hosu procuror-șef al DIICOT. 

Subliniem că Giorgiana Hosu și Gabriela Scutea au primit aviz negativ de la secția de procurori a CSM pentru funcțiile de procuror șef al DIICOT și, respectiv, de procuror general.

Comunicatul Administrației Prezidențiale:

"Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat joi, 20 februarie a.c., următoarele decrete:

• Decret pentru numirea în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a doamnei Gabriela Scutea, pe o perioadă de 3 ani;

• Decret pentru numirea în funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție a domnului Crin-Nicu Bologa, pe o perioadă de 3 ani;

• Decret pentru numirea în funcția de procuror șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a doamnei Elena-Giorgiana Hosu, pe o perioadă de 3 ani".

Criticile aduse de CSM pentru Giorgiana Hosu

În ceea ce o privește pe Giorgiana Hosu, propusă pentru conducerea DIICOT, procurorii din CSM spun că aceasta a demonstrat o lipsă a capacității de analiză retrospectivă, de învățare din experiențele trecute și superficialitate în asumarea nevoii unei viziuni viitoare concrete, de gestionare a unor situații de criză, inerente în activitate, conform Hotnews. 

"Întrebată, punctual, cu privire la modul în care instituția a comunicat public în cazul Caracal, dna procuror, care de altfel făcea parte la acel moment din echipa managerială a DIICOT, a admis că, dată fiind emoția publică creată, ar fi trebuit să gestioneze altfel partea de comunicare. La întrebarea adresată de membri ai Secției pentru procurori, dna procuror nu a indicat însă maniera concretă în care ar fi trebuit să comunice, ceea ce denotă o lipsă a capacității de analiză retrospectivă, de învățare din experiențele trecute, superficialitate în asumarea nevoii unei viziuni viitoare concrete, de gestionare a unor situații de criză, inerente în activitate", argumentează procurorii din CSM.

Ei mai spun că Giorgiana Hosu a arătat o necunoaștere a realității infracționale pe anumite domenii.

"Doamna procuror a menționat în proiectul de management defrișările ilegale ca fiind o nouă formă de infracționalitate organizată, deși această formă a infracționalității organizate există de multă vreme, aspect care rezultă din chiar înscrisoruile întocmite și depuse de către candidată. Astfel, într-o analiză internă realizată la nivelul PICCJ, există referiri la activitatea din perioada 2011-2016 vizând domeniul respectiv. Prin urmare, ceea ce candidata trebuia să indice drept vulnerabilitate este lipsa de rezultate notabile, iar nu domeniul infrac țional în sine. Or, indicarea necorespunzătoare a obiectivelor denotă o necunoaștere a realității infracționale pe anumite domenii, cunoaștere ce este de presupus prin prisma funcției manageriale deja deținute și, pe cale de consecință, neindicarea unor măsuri adaptate pentru atingerea lor.

(...) În ceea ce privește identificarea soluțiilor de management în situațiile de aplicare neunitară sau eronată a unor dispoziții legale, dna procuror nu a oferit soluții concrete, limitându-se la un răspuns general valabil, respectiv efectuarea unor controale tematice și remedierea situației.

În privința competenței materiale a DIICOT, dna procuror a formulat propunere de extindere a competenței materiale, fără a oferi o argumentație convingătoare pentru preluarea cauzelor de evaziune fiscală cu prejudiciu mai mare de 20 de milioane de lei", mai spun procurorii din CSM.

Potrivit acestora, deși întârzierea în soluționarea cauzelor economico-financiare a fost identificată ca vulnerabilitate instituțională, Hosu a propus schimbarea competenței materiale în materia evaziunii fiscale fără a-și însoți propunerea de o analiză a numărului unor astfel de cauze la nivel național, precum și de o evaluare a impactului sub aspectul resursei umane specializate în instrumentarea acestor infracțiuni.

Procurorii din CSM mai arată că Hosu nu este conectată la realitățile instituționale europene, concluzie extrasă din răspunsul acesteia referitor la operaționalizarea Parchetului European.

"Având în vedere cele mai sus menționate, precum și faptul că dna procuror a ocupat funcții de conducere în cadrul Direcției încă din anul 2007, fiind delegată și numită apoi în funcția de procuror șef adjunct din 2018 și până în prezent, nu a identificat concret ce măsuri trebuie luate pentru remedierea deficiențelor pentru a se putea contura astfel o viziune integrată și adaptată la realitățile și nevoile instituționale, nu a demonstrat capacitate de asumare a responsabilității, de gestionare corespunzătoare a situațiilor de criză, inclusiv pe planul comunicării, Secția pentru procurori va aviza negativ propunerea ministrului Justiției de numire a doamnei procuror Giorgiana Hosu în funcția de procuror-șef al DIICOT", argumentează Secția pentru procurori din CSM.

Criticile aduse de CSM pentru Gabriela Scutea

În ceea ce o privește pe Gabriela Scutea, procurorii din CSM afirmă că aceasta nu a identificat principalele probleme din Ministerului Public.

"(...) întrebată fiind asupra unor domenii pe care le consideră prioritare, pe lângă cele actuale privind investigarea infracţiunilor de spălare de bani, evaziune fiscală şi contrabandă, doamna procuror a oferit un răspuns general din care rezultă că Ministerul Public trebuie să îşi concentreze eforturile pentru investigarea infracţiunilor de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului şi violenţă în familie. Fără a minimaliza importanţa combaterii fenomenului infracţional în aceste domenii, Secţia remarcă o concentrare a atenţiei pe cauze de o complexitate mică sau cel mult medie, în detrimentul celor complexe şi care produc emoţie publică, precum traficul de persoane, infracţiuni având ca victime minori, lipsire de libertate sau infracţiuni de mare violenţă”, arată procurorii din CSM.

Predoiu le apără pe Hosu și Scutea

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, și-a menținut propunerile pentru şefia DIICOT şi cea a Parchetului General, în ciuda avizelor negative de la CSM. Într-o scrisoare adresată preşedintelui Iohannis, în care îl informează cu privire la decizia de a menţine propunerile, ministrul respinge criticile aduse procurorii CSM celor doi procurori propuşi pentru şefia Parchetului General şi DIICOT, Gabriela Scutea şi Giorgiana Hosu, conform Adevărul. 

"Considerăm că “argumentaţia” Secţiei pentru procurori în vederea emiterii unui aviz negativ pentru doamna procuror Gabriela Scutea este neîntemeiată şi se transformă pe alocuri într-un adevărat proces de intenţie nemeritat de către candidată, în raport cu cariera acesteia şi prestaţia excelentă avută în cadrul procedurii de selecţie”, se arată în document.

Ministrul Justiţiei critică şi avizul acordat Giorgianei Hosu, propusă la şefia parchetului antimafia. Predoiu susţine că răspunsurile acordate de Hosu în interviul de la CSM au avut o pondere prea mare în luarea deciziei.

"Din Hotărârea Secţiei pentru procurori rezultă că la fundamentarea avizului negativ emis pentru această candidatură au fost avute în vedere aproape în exclusivitate răspunsurile candidatei la interviul desfăşurat în faţa Secţiei pentru procurori, fără a fi evaluat în concret Proiectul de management al candidatei şi documentaţia vastă ataşată acestuia (…), deşi printre criteriile de evaluare specifice procedurii de selecţie, stabilite atât la nivelul Ministerului Justiţiei, cât şi la nivelul CSM-ului, acestea din urmă aveau cea mai mare pondere în evaluarea candidaturii", mai arată sursa citată.