Taipeiul a anunțat, joi, că 43 de avioane chineze și opt nave militare au fost detectate în jurul insulei democratice într-o perioadă de 24 de ore, mișcări care au avut loc în timp ce o navă de război japoneză traversa sensibila strâmtoare a Taiwanului.
34 dintre aceste aeronave „au traversat linia mediană şi au pătruns în sud-vestul şi estul zonei de identificare a apărării aeriene a Taiwanului (Adiz)", a precizat ministerul Apărării din Taiwan, menţionând că aceste mişcări au avut loc într-o perioadă de 24 de ore care s-a încheiat la 6:00 am (22.00 GMT miercuri).
„Am monitorizat situaţia şi am reacţionat în consecinţă", se arată în declaraţie.
O ilustrație publicată de ministerul Apărării din Taiwan a arătat că aeronavele au înconjurat insula, cu excepția coastei de nord-est.
Recordul din acest an a fost înregistrat pe 11 iulie, când Taipei a declarat că a detectat 66 de aeronave militare chineze într-o perioadă de 24 de ore.
China, care revendică Taiwanul democratic ca parte a teritoriului său, trimite avioane de război, drone și nave militare în jurul insulei aproape în fiecare zi. Beijingul a declarat constant că nu va renunța niciodată la utilizarea forței pentru a aduce Taiwanul sub controlul său și a intensificat presiunile militare asupra insulei
Cele mai recente incursiuni au avut loc în timp ce mass-media internațională raporta că o navă de război japoneză a traversat, pentru prima dată, sensibila strâmtoare Taiwan pentru a-și afirma libertatea de navigație.
Potrivit BBC, JS Sazanami, un distrugător japonez, a trecut miercuri prin strâmtoarea Taiwan, aflată între Taiwan și China, de la nord la sud, însoțit de nave din Australia și Noua Zeelandă.
Nava se îndrepta spre Marea Chinei de Sud pentru a lua parte la exerciții militare, au declarat miniștrii japonezi citați.
Aceasta ar fi o mișcare semnificativă din partea Japoniei, despre care se crede că a evitat să navigheze cu navele sale prin strâmtoare pentru a nu supăra China, care revendică Taiwanul autoguvernat și strâmtoarea.
Nici Japonia, nici Taiwanul sau China nu au comentat oficial trecerea.
Cotidianul chinez de stat Global Times, citând o sursă anonimă, a declarat că armata chineză „a efectuat activități de urmărire și monitorizare de-a lungul întregului traseu [al navelor] și că situația este sub control”.
De asemenea, mai scrie BBC, s-au intensificat patrulele efectuate de SUA și aliații săi pentru a-și afirma libertatea de navigație în Strâmtoarea Taiwan de 180 km.
Atât SUA, cât și Taiwanul afirmă că acesta este o rută cheie de transport maritim și comercial, prin care trece aproximativ jumătate din flota globală de containere, și că face parte din apele internaționale și este deschis tuturor navelor militare.
Beijingul, care revendică suveranitatea și jurisdicția asupra strâmtorii, nu este de acord.
Timp de decenii, flota americană din Pacific a fost singura armată străină care a tranzitat în mod regulat strâmtoarea. Dar, recent, i s-au alăturat Canada și Australia, Marea Britanie și Franța. În urmă cu două săptămâni, Germania a navigat cu două nave militare prin strâmtoare pentru prima dată în ultimele decenii.
Armata chineză a acuzat Germania de creșterea riscurilor de securitate prin traversarea strâmtorii la 13 septembrie, dar Berlinul a declarat că a acționat în conformitate cu standardele internaționale. A fost pentru prima dată în 22 de ani când o navă militară germană a traversat strâmtoarea.
Aceste traversări sunt extrem de politice și menite să arate Chinei că America și aliații săi nu acceptă pretențiile Beijingului.
Pentru Japonia, acesta este, de asemenea, un alt pas important de la politica sa de lungă durată de a nu provoca direct China.
Joi, secretarul șef al cabinetului japonez nu a confirmat detaliile operațiunii navale, dar a declarat că Japonia a simțit un puternic sentiment de criză după încălcările repetate ale spațiului aerian de către armata chineză, despre care a spus că au avut loc una după alta într-o perioadă scurtă de timp.
Bec Strating, profesor de relații internaționale la Universitatea La Trobe din Australia, a declarat că tranzitul raportat al Japoniei este „parte a unui model mai larg de prezență navală sporită a țărilor din Asia și din afara acesteia, care sunt îngrijorate de pretențiile maritime ale Chinei”.