Investigatorul CNSAS Răzvan Popa afirmă răspicat despre „raportul” atribuit Securității și care vizează, de fapt, compromiterea lui Nicușor Dan: „Un fals grosolan” / „Nu e dactilografiat, e făcut la calculator” / Unele formulări sunt de dată recentă, fiind exclus ca ele să fi fost folosite de Securitate în textele sale. Exemple concrete / Primarul Capitalei a depus plângere penală!

Jurnalistul Euronews Vitalie Cojocari a avut, marți seară, o amplă discuție cu un specialist-investigator al CNSAS care a argumentat pe larg de ce documentul menit să „dezvăluie” așa-zisa colaborare a lui Nicușor Dan cu fosta Securitate este ceea ce dânsul a calificat, fără eufemisme inutile, drept „un fals grosolan”.

Este vorba despre Răzvan Popa, investigator CNSAS, pe care și Podul l-a citat anterior (AICI – în contextul CV-ului lui Mădălin Hodor, apărut pe siteul instituției între timp, și al atmosferei de la CNSAS – și apoi AICI, în condițiile în care specialistul era cam singura voce fermă avizată din spațiul public care contesta convingător autenticitatea falsului „raport” al Securității, menit să „deconspire” o așa-zisă „recrutare” a actualului primar general). 

Redăm mai jos câteva dintre considerațiile sale:

„Eu vin din direcția investigații a CNSAS, sunt unul dintre cei 30-35 de investigatori, noi suntem cei care verificăm relația cu securitatea a persoanelor publice. Am văzut 24 de ani de documente. Țin să precizez că sunt aici strict în nume propriu, nu reprezint instituția și nu voi face referire la persoane și verificări.

Vă propun să facem o analiză de formă și apoi trecem la conținut. Pe formă, ce îmi spune prima dată documentul acesta este că e făcut la calculator, nu e dactilografiat, deși așa pare. Este un font destul de apropiat de fontul original al mașinii de scris. Ce are caracteristic mașina de scris este că impresiunea literelor, succesiunea în care dactilografa lovește tastele nu este egală, pentru că fiecare tastă vine cu viteza ei, cu greutatea ei. Banda pe care se află tușul este mai uzată sau mai...au mai nouă și, din acest motiv, textul este mai pronunțat sau mai apăsat, sau mai diluat. Asta e prima observație: textul de aici este destul de cursiv, destul de liniar.

A doua observație, care s-a vehiculat deja în spațiul public, este că textul nu are diacritice. Este important, pentru că mașinile de scris din anii 80, aveau diacritice, Securitatea scria cu diacritice și scria perfect corect. (…)

Al doilea aspect este aici: registrul dactilo, din data de.... Deci acolo avem ID-ul dactilografei, acolo își lasă semnătura, discret, persoana care a dactilografiat acest text. Lipsește treaba asta în partea cealaltă și, mai mult, apare acel ss, care nu e din acest film.

O să mai observăm că, în anumite locuri, despărțirea în silabe este halucinantă, aș spune. În prima pagină, o să observați în paragraful 3... Niciodată nu am întâlnit așa ceva. Lucrurile astea sunt total nespecifice. Nu o să fac acum apologia Securității, dar la nivelul anilor 80, oamenii ăștia erau destul de pregătiți. Vorbim de securitatea municipiului București. Sunt niște greșeli total nespecifice, nu au ce căuta într-un document de tipul acesta."

"La găurile de îndosariere este o discuție tehnică. Îndosarierea dosarelor se face la patru găuri și la îndoirea documentului sunt găuri doar la mijloc. Oricine are curiozitatea să-i facă un dosar mai măricel, de 200 de file și îl leagă doar în două găuri, va observa că va face așa dosarul. Deci un dosar autentic nu se îndosariază și nu se arhivează în felul ăsta. Intuiesc că acele găuri au fost făcute ca să pară că provin dintr-un dosar. Dar nu provin.

Un alt aspect. Observați pe prima pagină numerotarea. O numerotare anterioară barată, pagina 2 a documentului, care e ok, nu trebuie să aibă numerotare. Urmează pagina 3, care ar fi trebuit să aibă un număr de numerotare, respectiv 32. Lipsește.

Ce am să-i reproșez? Faptul că 3.07.1988 este o zi de duminică și că nimeni, în documentele Securității, nu dădea termen duminică. Până și securiștii se odihneau duminică. Deci cine a făcut documentul ăsta n-a avut inspirația să verifice calendarul”. 

Declarațiile lui Răzvan Popa pot fi citite integral AICI.

CITEȘTE ȘI: CNSAS afirmă că „documentul” care ar indica recrutarea lui Nicușor Dan de către Securitate nu a fost eliberat de instituție, precizând că se fac „verificări” / Marcel Ciolacu, speriat că i-ar putea crește procentele Gabrielei Firea, lămurește problema autenticității înaintea Consiliului: „E grosolan modificat. Eu nu cred în el”

Specialistul arată, în aceeași intervenție, și care erau formulările „clasice” ale Securității în rapoartele oficiale, precizând că organul represiv nu ar fi folosit niciodată anumite expresii prezente în falsul vehiculat pentru compromiterea primarului.

Vitalie Cojocari face o sinteză a acestora:

„Scurt dicționar al Securității! Sau cum scria Securitatea în rapoartele reale? 

Nu spunea ”oferă informații”. Spunea ”furnizează informații”.

Nu spunea ”a-i face rău”. Spunea „cu scopul de a-l discredita”.

Nu folosea prenumele el. Spunea ”colaboratorul, sursa, numitul”.

Era un limbaj de lemn, de funcționar, unul șablonat. Era, dacă vreți, un fel de nouvorba romanului 1984, o nouvorbă care ”făcea sens” pentru securiști atunci.”

„Securiștii erau formați la aceeași școală și erau niște funcționari, cu un limbaj foarte specific. Cel mai flagrant este 'a oferit informații'. Nu există așa ceva. Ar fi și insultător pentru securitate să aștepte să i se ofere informații. Le-a furnizat, acesta este termenul standard. Aici apare frecvent 'a oferit'. Nici pomeneală de așa ceva. Cu siguranță că cine a întocmit acest document a folosit un document autentic unde a întâlnit aceste nume probabil împreună, dar ce nu a intuit sau nu i-a păsat este că acești doi ofițeri erau specialiști în problema legionari. Erau ofițeri la SMB, la serviciul 110, nu la 140, cel de învățământ”,  arată Răzvan Popa. Explicațiile investigatorului CNSAS pot fi citite integral AICI.

Între timp, Nicuşor Dan  a anunțat că a depus, marți, o plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 5 Bucureşti pentru săvârșirea infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals, în legătură cu documentul analizat mai sus.

„Am depus o plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 5 București pentru săvârșirea infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale (articolul 320 din Codul penal) și uz de fals (articolul 323 din Codul penal), cu privire la documentul intitulat «Raport privind încadrarea informativă a cetățenilor care se deplasează în Australia cu ocazia Olimpiadei Internaționale de Matematică»”, a transmis Primarul General al Bucureștiului, într-un comunicat de presă.

„Consider că prin diseminarea masivă pe unele canale mass-media și pe rețelele de socializare a acestui fals mi-a fost grav afectată imaginea”, a acuzat Nicușor Dan.

Edilul mai afirmă că, „deși nu se cunoaște proveniența acestui înscris, scopul difuzării sale este de a altera competiția electorală și de a induce în eroare alegătorii”.

„Vreau să-i asigur de considerația mea pe jurnaliștii care au abordat echilibrat și deontologic aceste informații și îmi exprim încrederea că bucureștenii se informează corect și știu să distingă între un fake news și o știre reală”, a mai arătat primarul general.