UPDATE 3.06.2024. Mădălin Hodor, care ocupă, grație susținerii politice PSD-PNL de care beneficiază, și funcția de vicepreședinte al Colegiului CNSAS, și-a publicat, luni dimineață, CV-ul pe siteul instituției, după ce în spațiul public au apărut critici și speculații potrivit cărora istoricul care a înjurat victimele Experimentului Pitești ar avea motive să „ascundă” câteva aspecte mai delicate ale activității profesionale. Este vorba mai ales de colaborarea de lungă durată cu controversata Academie SRI unde, așa el însuși cum precizează în CV-ul aflat în discuție, predă și la acest moment un curs. Detalii AICI.
Așadar, din CV-ul subțirel al istoricului cu o activitate mult mai bogată pe Facebook rezultă că este doctorand la Facultatea de istorie a Universității Babeș-Bolyai, și nu la Academia SRI, cum se speculase anterior. Detalii mai jos!
Știrea inițială. Profesorul universitar Vasile Popovici, scriitor, critic literar și fost ambasador al României în Portugalia și Maroc, lansează, în spațiul public, o serie de acuzații și critici dure la adresa deja controversatului istoric Mădălin Hodor, ajuns, în luna martie, membru în Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) după ce, în ultimii ani, a fost unul dintre cei mai vocali susținători ai PNL și al unor lideri liberali, acuzați public, cu dovezi indubitabile, de impostură academică (plagierea lucrărilor de doctorat).
Profesorul Popovici arată că, dintre cei 11 membri ai Colegiului CNSAS – for pe care un articol de presă mai vechi îl numea „superministerul” pentru că cei 11 au rang de secretar de stat și toate beneficiile care decurg de aici (director de cabinet, asistent, consilier, secretar şi curier personal, şofer) -, Hodor este singurul care nu și-a făcut public CV-ul pe site, atitudine cel puțin dubioasă având în vedere colaborare acestuia de lungă durată și pe mai multe planuri cu Academia de cadre a SRI.
În CV-ul depus de Hodor la Parlament cu ocazia promovării sale, cu largă susținere liberală (dar și PSD), în Colegiul CNSAS, prof. Vasile Popovici a descoperit că istoricul este în continuare cadru didactic la Academia mai sus menționată, unde ar fi devenit chiar „profesor” (într-un timp record dacă chiar e adevărat, evident cu arderea etapelor, pe modelul binecunoscut al medicului fost candidat comasat Cătălin Cîrstoiu), dar și doctorand: „De acolo, din două păginuțe redactate de mâna lui, aflăm că domnul Hodor este și doctorand, și profesor la Academia Națională de Informații. Și doctorand, și profesor?! Cum asta?!”
Redăm mai jos postarea profesorului Popovici de pe pagina sa de Facebook, postare care a stârnit comentarii din partea mai multor lucrători CNSAS care au formulat critici severe la adresa lui Hodor, acuzându-l inclusiv de manevre dubioase cu banii sindicatului pe vremea când era lider și trezorier al acestuia. Mai mult, unul dintre ei l-a numit, fără menajamente, „micuțul Eugen Țurcanu”* „în plină activitate” (fost deținut, Țurcanu s-a convertit la bolșevism, ajunând dintre cei mai sadici torționari ai deținuților politici de la Pitești, „demonul care a pus în scenă Experimentul Pitești).
„Asta e nimic, domnule profesor. Micuțul Eugen Țurcanu este în plină activitate. Acum își calcă pe cap foștii colegi, care i-au acoperit ani de zile inactivitatea profesională și i-au tolerat în schimb frecangeala all-day-long pe Facebook. Pe principiul omoară-i pe cei care știu adevărul despre tine”, a comentat Răzvan Popa, fostul şef al Direcţiei de Investigaţii din cadrul CNSAS.
„Mădălin Hodor, automachieri și ambiguități
Când a apărut în spațiul public, în urmă cu câțiva ani, Mădălin Hodor a inspirat multe speranțe și multă încredere. Un val de simpatie i-a însoțit debutul, semn că studierea arhivelor Securității atinge încă un punct foarte sensibil în memoria României.
Apoi au început să iasă la iveală, parcă de nicăieri, o serie de ciudățenii legate de Mădălin Hodor.
În 2018, a publicat o lungă listă scoasă de el din arhive, fără nici cea mai mică explicație și cercetare serioasă și fără să spună ce e cu lista respectivă. Ce reprezenta ea? Nimeni n-a știut și nu știe. Ce era cu elitele pe care Securitatea pusese ochii? Intraseră oamenii de pe listă în vizorul Securității? Erau ei mai mult decât atât? În lipsa unor explicații solide și a unor dovezi, precum și în mare grabă, ca spre a da o lovitură personală, Mădălin Hodor se juca iresponsabil cu destine. Tsunami produs de lista lui a trecut peste oameni. În graba lui să-și facă o carieră în zece minute, Hodor n-a mai scos nici un cuvințel de atunci. Hodor n-a mai adus nici cea mai mică dovadă pentru o ipoteză sau alta, ceea ce reprezintă nu doar o pripeală sinistră de moment, ci o mare lipsă de seriozitate în anii ce s-au scurs din 2018 până azi. Și sunt mulți.
Apoi opinia publică s-a trezit cu Mădălin Hodor cadru didactic la școala SRI. Parcă nu se făcea. Dar parcă nici omul nu mai era același. Coriolan Drăgănescu al lui Caragiale întorsese vesta. Devenise oficial, vorbea altă limbă.
Acum Coriolan Drăgănescu e membru în Colegiul Național de Studiere a Arhivelor Securității, unde reprezintă PNL. Foarte bine dacă PNL a considerat că e cazul să fie reprezentat de Mădălin Hodor. Se potrivește: puțin așa, puțin altfel.
O măruntă curiozitate mă roade: să arunc o privire pe Curriculum său Vitae. Ia-l de unde nu-i!
Din cei 11 membri ai Colegiului CNSAS, domnul Hodor e SINGURUL care nu s-a conformat să-și afișeze CV-ul. Și, vorba aia, nu-i un complicat dosar de Securitate, Mădălin Hodor fiind prea tânăr pentru așa grozave încercări. Lui i se cere, prin legi și regulamente, ca înalt oficial al statului român, un simplu CV, nimic mai mult.
În lipsa unui amărât de CV pe site-ul instituției, căutăm în alte părți. Pe la Parlament, unde domnul Hodor a fost audiat ca să fie promovat membru al Colegiului CNSAS. De acolo, din două păginuțe redactate de mâna lui, aflăm că domnul Hodor este și doctorand, și profesor la Academia Națională de Informații. Și doctorand, și profesor?! Cum asta?! Domnul Coriolan iarăși se grăbește. Foarte tare se grăbește! Și doctorand, și profesor nu se poate în niciuna din instituțiile românești, nici măcar la ilustra Universitate Spiru Haret și nici la Universitatea din Caracal. Doctorand fiind, poți fi cel mult asistent universitar. Până la profesor mai e cale lungă: publicații, lector, conferențiar, plus abilitare și, după multe alte pârleazuri, profesor.
Cam multă imprecizie pentru un om ce are pe mâini destinele oamenilor.”
Zilele trecute, la CNSAS au mai fost create două sinecuri de partid, după cum semnalau mai multe publicații. Defapt.ro atrăgea atenția că până și senatorii USR au votat pentru înființarea acestora deși anterior se opuseseră și reușiseră chiar să blocheze proiectul. Este vorba despre un proiect, iniţiat de parlamentari ai grupului minorităţilor naţionale (Ovidiu Ganţ şi Silviu Vexler), care prevede creșterea numărului de membri ai CNSAS de la 11 la 13, dintre care un membru desemnat de grupul minorităților din Camera Deputaților.