Întâlnire de urgență a miniștrilor Apărării din Țările Baltice. Cele trei state sunt ferme în privința alocării a 2,5% din PIB pentru Apărare / În România situația e confuză, dacă nu chiar haotică: șeful Armatei Române face presiuni publice pentru accelerarea înzestrării forțelor militare, Iohannis susține că are informații că țara nu este în pericol

Miniștrii Apărării din Lituania, Letonia și Estonia s-au întâlnit la 22 mai în orașul lituanian Palanga și au convenit asupra obiectivelor lor cheie înaintea viitorului summit NATO, inclusiv asupra angajamentului aliaților de a investi cel puțin 2,5% din PIB în Apărare, arată publicația The Kyiv Independent. 

Țările aliate și-au intensificat cheltuielile pentru apărare după izbucnirea războiului pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei, 18 membri NATO urmând să atingă pragul actual de 2% în 2024.

Hanno Pevkur din Estonia, Hanno Pevkur, Laurynas Kasciunas din Lituania și Andris Spruds din Letonia au subliniat, de asemenea, sprijinul lor continuu pentru Ucraina în fața agresiunii rusești și și-au confirmat angajamentul de a aloca în fiecare an cel puțin 0,25% din bugetul lor pentru a ajuta Kievul.

Cele trei țări baltice s-au numărat printre cei mai fermi susținători ai Ucrainei încă de la izbucnirea războiului total și au cerut în mod repetat măsuri mai decisive din partea NATO împotriva agresiunii rusești.

În timpul summitului, care va avea loc la Washington în luna iulie, cele trei țări își propun, de asemenea, să facă presiuni pentru ca aliații NATO să își consolideze capacitățile critice, să dezvolte planurile regionale de apărare ale NATO și să discute despre implementarea practică a modelului de rotație a apărării aeriene.

„Trebuie să facem eforturi mai concertate pentru a-i determina pe aliați să se concentreze pe capacitățile critice lipsă pe termen scurt", a declarat Kasciunas.

Miniștrii au convenit, de asemenea, să accelereze cooperarea pe liniile de apărare baltice, consolidând astfel apărarea avansată a NATO. Toate cele trei țări se învecinează cu Rusia, iar Letonia și Lituania se învecinează și cu principalul aliat regional al Moscovei, Belarus.

Având în vedere poziția lor geografică, țările baltice sunt îngrijorate că ar putea fi prima țintă în cazul unui conflict total între NATO și Rusia.

„Rusia va rămâne o amenințare pe termen lung la adresa securității euro-atlantice și, în special, a țărilor baltice, astfel încât solidaritatea țărilor noastre trebuie să fie mai importantă ca niciodată", a comentat Kasciunas.

CITEȘTE ȘI: Printr-un proiect publicat pe portalul Guvernului, Rusia emite pretenții acum și în privința Mării Baltice, stârnind îngrijorări în rândul țărilor din regiune

Între timp situația din România - care a cheltuit de fapt, în 2023, doar 1,6% din PIB pentru Apărare, mai puțin deci cu aproape un procent decât promirea Klaus Iohannis la Madrid, în iunie 2022 (2,5%), iar 60% din fondurile alocate se duc, de fapt, pe cheltuieli de personal–  rămâne confuză dacă nu chiar haotică. 

Șeful Armatei Române, Gheorghiță Vlad, a avertizat, miercuri, că există riscul „escaladării conflictelor, inclusiv a celor de natură militară”, iar România trebuie să accelereze înzestrarea forțelor de apărare.

„Prognoza pe care o facem realităţii de mâine include dezvoltări şi scenarii, dintre care unele implică probabilitatea escaladării conflictelor, inclusiv a celor de natură militară.

Pentru diminuarea probabilităţii mizăm în continuare pe efectul de descurajare generat de o capacitate defensivă credibilă, atât în plan naţional, cât şi în cel aliat.

Iată de ce apăsăm în continuare pedala accelerării întăririi instituţiei apărării naţionale şi a consolidării poziţiei NATO de descurajare şi apărare”, a declarat Gheorghiţă Vlad, la deschiderea Expoziţiei Black Sea Defense, conform Agerpres. El a adăugat că diminuarea provocărilor actuale de securitate necesită continuarea demersurilor pentru creşterea capacităţii de reacţie, prin înzestrarea corespunzătoare a Armatei

Întrebat, miercuri, la Zărnești, despre aceste declarații, președintele Klaus Iohannis a spus că „românii nu trebuie să se teamă, dar, sigur, trebuie să fim întotdeauna pregătiţi pentru evenimente neaşteptate”.

„Din toate informaţiile pe care le am eu, pot să vă spun că România este o ţară sigură. Românii nu trebuie să se teamă, dar, sigur, trebuie să fim întotdeauna pregătiţi pentru evenimente neaşteptate.

Nu este cazul să intrăm în panică sau să credem că România este cumva ameninţată. România beneficiază astăzi, prin faptul că este în NATO, de cele mai importante garanţii de securitate pe care le-am avut vreodată de când existăm şi în acest sens trebuie să conştientizăm valoarea apartenenţei noastre la NATO, la Uniunea Europeană şi aşa mai departe”, a mai arătat Iohannis.

CITEȘTE ȘI: Suedia anunță oficial un ajutor militar uriaș pentru Ucraina, în valoare de 7 miliarde de dolari. Premierul Ulf Kristersson: „Cauza pentru care luptă Ucraina este și cauza Suediei. Vă vom susține până la capăt!” / Dezvăluirile alarmante ale șefului armatei suedeze despre intențiile războinice ale lui Putin în Marea Baltică