Partidul „intransigentului” cancelar Nehammer este atât de corupt încât a determinat sinuciderea celui mai important oficial din justiția austriacă. Viitorul se anunță și mai sumbru: vin la putere extremiștii anti-Ucraina ai lui Herbert Kickl, la fel de corupți

O analiză amplă și elaborată a publicației Politico aduce în prim plan sinuciderea specialistului în drept Christian Pilnacek din luna octombrie a anului trecut, cândva cel mai apreciat și mai influent expert din ministerul de Justiție al Austriei, pentru a sublinia cum a erodat corupția „establishmentul” european într-o măsură atât de mare încât ascensiunea tot mai agresivă a extremiștilor poate fi considerată chiar „meritul” partidelor centriste.

Context. În octombrie 2023, cadavrul lui Christian Pilnacek (foto jos), care fusese cel mai înalt oficial din cadrul Ministerului Justiției și un aliat important al fostului cancelar austriac Sebastian Kurz, a fost găsit plutind în apele unui râu, nu departe de orașul Krems, aparent în urma unei sinucideri. 

Cu doar câteva ore mai devreme, Pilnacek fusese reținut pentru conducere sub influența băuturilor alcoolice, după ce Poliția l-a descoperit șofând haotic pe contrasens, cel mai probabil în drum spre locuința sa din în regiunea viticolă Wachau (din apropierea capitalei). 

Presa austriacă a relatat în zilele care au urma tragediei că, în orele de dinaintea morții, Pilnacek luase cina în familie la un elegant restaurant italienesc din Viena după ce anterior fusese prezent la o recepția la Ambasada Ungariei. 

Pilnacek era căsătorit și avea trei copii, dar ultimul mesaj înainte de moarte, un scurt SMS, a fost trimis unui prieten apropiat: „Nu mai pot face asta!”. 

Politico opinează - coroborând informații apărute în spațiul public printre care și o înregistrare realizată pe ascuns în care Pilnacek acuza că este supus unor presiuni inimaginabile din partea prietenilor și colaboratorilor săi de cursă lungă din OVP (Partidul Popular Austriac, formațiune din care provine și actualul cancelar Karl Nehammer, formațiune-bastion al sistemului politic al Austriei, care face parte din guvernul federal fără întrerupere din 1987) – că nu mustrările de conștiință au stat la baza deciziei acestui funcționar elegant și briliant în materie de drept de a-și curma viața, ci mai degrabă refuzul de a-și trăda principiile în favoarea partenerilor din OVP care îi cereau tot mai insistent îngroparea acuzațiilor de corupție.

„Miniștrii OVP au venit la mine, chiar și după ce a avut loc percheziții la sediul partidului și m-au întrebat de ce nu îngrop ancheta", poate fi auzit, în înregistrarea ajunsă în spațiul public, Pilnacek, un om sociabil care nu se dădea niciodată în lături de la o bârfă bună. 

„Le-am spus întotdeauna: Nu pot să o fac, nu vreau să o fac, nu vreau să o fac, nu vreau să o fac."

Procurorii anticorupție au cercetat dacă Pilnacek a intervenit în cazuri judiciare sensibile pentru a servi interesele unor politicieni și oameni de afaceri apropiați de Kurz și OVP ca parte a unei anchete pe mai multe direcții privind corupția politică sub conducerea fostului cancelar.

Pilnacek a fost suspendat din funcția de secretar de stat la Ministerul Justiției în 2021, dar a negat categoric acuzațiile.

Confruntându-se cu probleme juridice și simțindu-se acuzat pe nedrept, el s-a adresat acelorași politicieni sperând să fie susținut. A fost trimis la plimbare pe motiv că nu reușise să oprească eficient celelalte investigații.

„Când i-am întrebat dacă vor face ceva pentru a mă sprijini, răspunsul a fost: „Nu ai fost niciodată cu adevărat alături de noi"", spune Pilnacek în înregistrarea realizată fără știrea sa într-un restaurant din Viena cu câteva luni înainte de moarte.

Cancerlarul Kurz a demisionat în același an.

Electoratul austriac a fost uluit atât de întreaga afacere în sine, cât mai ales de reacția OVP. În loc să dizolve guvernul și să organizeze noi alegeri, liderii au atacat, s-au victimizat și și-au acuzat adversarii politice de tehnici KGB de subminare și decredibilizare.

Agățându-se cu disperare de putere, OVP a reușit, de fapt, să facă un mare serviciu adversarilor politici și mai cu seamă celor din extrema dreaptă. 

Iar sondajele înaintea unor alegeri europene istorice care ar putea schimba soarta și destinul continentului vorbesc de la sine.

Există, bineînțeles, o varietate de factori care stau la baza ascensiunii extremei drepte și altor forțe anti-sistem. În funcție de partid și de țară, aceștia variază de la o creștere bruscă a migrației la resentimente față de modul în care partidele establishmentului au gestionat pandemia, la sprijinul Uniunii Europene pentru Ucraina etc.

Dar mai există un alt factor puternic care este mult mai puțin adus în discuție: valul de scandaluri de corupție care a cuprins establishmentul politic din Europa în ultimii ani, oferind astfel o mulțime de argumente partidelor extremiste pentru a convinge că „sistemul" este iremediabil corupt și conceput pentru a face rău oamenilor „simplii”.

Chiar dacă mai toate formațiunile de extremă dreapta au propriile probleme cu corupția și mita, alegătorii tind să fie mai iertători față de derapajele lor, adesea pentru că ei consideră întreaga clasă politică compromisă, dar nu rezistă totuși promisiunilor de aplicare a unor rețete adesea radicale (chiar dacă nerealiste) pentru rezolvarea problemelor politice. 

Austria - țara de origine a Partidului Libertății (FPÖ), un grup fondat în anii 1950 de un fost general SS - este pe cale să înregistreze cea mai dramatică schimbare spre dreapta. Afacerea Pilnacek este doar ultimul dintr-un șir de scandaluri care au scos la iveală corupția sistemică în cadrul OVP, partid aflat la guvernare. Situația a propulsat FPÖ, care a ajuns astfel să se bucure, de mai bine de un an de un avans confortabil în sondaje.

Având în vedere alegerile pentru Parlamentul European din iunie și un scrutin național în toamnă, ascensiunea partidului de extremă dreapta ar putea avea un impact substanțial asupra politicii de pe continent. Austria, în virtutea istoriei sale și a poziției sale la răscrucea Europei, a servit adesea drept teren de încercare pentru mișcările politice. Aici, de exemplu, s-au născut atât antisemitismul politic care l-a inspirat pe Adolf Hitler, cât și mișcarea sionistă a lui Theodor Herzl.

Mai recent, a servit drept laborator pentru extrema dreaptă antiimigrație, care, prin ascensiunea FPÖ, este pe cale să înregistreze una dintre cele mai mari victorii ale sale de până acum.

Liderul partidului, Herbert Kickl - un ideolog de dreapta dură care a jurat să oprească atât aderarea Ucrainei la UE, cât și sancțiunile impuse Rusiei de către blocul comunitar - ar putea sta în curând în Consiliu alături de oaia neagră a UE, Viktor Orbán al Ungariei, pe care Kickl l-a descris drept un model de urmat. 

La sfârșitul săptămânii trecute, la un miting organizat în apropiere de Graz, din sudul Austriei, Kickl a cerut o „UE a patriilor", angajându-se să „apere interesele Austriei" alături de aliați precum liderul maghiar.

„Termenul tehnic la nivel european este "veto"", a spus Kickl mulțimii entuziaste, așezate la mese lungi cu halbe cu bere. Majoritatea bărbaților purtau lederhosen (pantaloni scurți cu bretele) și alte haine tradiționale, întrerupând adesea discursul lui Kickl pentru a-i scanda numele „Herbert, Herbert!". 

„Nu ne pot opri", a tunat Kickl (foto jos) la un moment dat, catalogându-l pe Karl Nehammer drept „un mort umblător”.

În prezent, OVP-ul lui Nehammer se află pe locul trei în sondaje, după FPÖ și social-democrați (SPÖ), iar ratingurile personale sunt cele mai scăzute înregistrate vreodată pentru un cancelar, peste 60% dintre respondenții unui sondaj recent declarând că nu au încredere în el.

Nehammer (foto jos) este al doilea politician OVP care ajunge cancelar după demisia lui Kurz din 2021. Lipsit de experiență politică, actualul cancelar nu a reușit să repare imaginea partidului, în ciuda eforturilor consilierilor săi de imagine care s-au străduit să-l plaseze în ipostaze aducătoare de popularitate. Ba mai mult, reputația sa a fost și mai dramatic subminată în septembrie anul trecut, în urma difuzării unei înregistrări video de la o mică adunare de partid din Salzburg, în care Nehammer sugera ca oamenii săraci să meargă la McDonald's dacă vor o masă caldă pentru copiii lor.

Ascensiunea lui Kickl creează o îngrijorare mai mare pentru Europa și pentru că o victorie importantă a FPÖ ar putea alimenta sprijinul pentru formațiunea-soră din Germania, Alternativa pentru Germania (AfD), care se află deja pe locul al doilea, cu peste 20 de procente în sondaje.

Când vine vorba de corupție, Austria - o țară de aproape 9 milioane de locuitori situată în centrul continentului – iese, realmente, în evidență, iar scandalurile sale sunt, la propriu, subiecte de seriale Netflix.

Partidele de centru-dreapta și de centru-stânga ale țării (OVP și SPÖ) au dominat politica țării încă din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar permanenta conexiune cu puterea a determinat consolidarea unui sistem de clientelism și patronaj, care este în curs de dezintegrare în urma unei serii de anchete și procese în instanță.

În anii 1970, afacerea Lucona a presupus o schemă pusă la cale de un proprietar de cafenea cu legături politice pe nume Udo Proksch. Planul său presupunea aruncarea în aer a unei petrolier pentru a încasa asigurarea. Șase persoane au fost ucise în explozia care a avut loc lângă Maldive în 1977, determinând scufundarea petrolierul. Investigațiile ulterioare privind legăturile politice ale lui Proksch au dus la demisia a 16 oficiali, inclusiv a ministrului de Interne și a președintelui parlamentului austriac, care, conform constituției, este a doua cea mai înaltă funcție. Incidentul a devenit ulterior subiect de film.

Așa-numita afacere Noricum din anii 1980 a implicat vânzarea ilegală a sute de obuziere de către un producător austriac de armament atât Iranului, cât și Irakului, care erau angajate într-un război reciproc la acea vreme. Și această afacere a scos la iveală legăturile strânse dintre politicieni și interese comerciale ilicite. „Primenirea” clasei politice ca urmare a acestui scandal a fost relativ simplă, întrucât aceleași personaje politice fuseseră deja implicate și în afacerea Lucona.

Mai recent, anchetatorii au investigat acuzațiile potrivit cărora lobbyiștii Eurofighter au plătit aproximativ 100 de milioane de euro politicienilor austrieci în schimbul comenzii de avioane de luptă în valoare de două miliarde de euro în 2003. În 2019, Pilnacek le-a spus colegilor, într-o ședință, că va „închide ochii" dacă aceștia vor clasa discret investigația, argumentând că acuzațiile ar fi imposibil de dovedit. Intruziunea lui Pilnacek a determinat o anchetă împotriva sa pentru presupus abuz de funcție, care a fost ulterior clasată.

După o investigație care a durat mai bine de zece ani, procurorii au depus acuzații în iunie 2023 împotriva a doi directori implicați în afacerea Eurofighter, acuzând spălare de bani. Șansele de a fi condamnați sunt însă neclare. În ciuda dovezilor ample că lobbyiștii au plătit mită, singurele condamnări în acest caz până acum au avut loc peste graniță, în Germania.

Și în mod ironic, având în vedere că liderul extremiștilor Kickl condamnă corupția de stat, cel mai mare scandal (de corupție) de pe scena politică implică chiar FPÖ. Acesta a inspirat o miniserie și un documentar. 

Numit după insula spaniolă Ibiza, scandalul a fost rezultatul acțiunii întreprinse în 2017 de un detectiv particular și partenera acestuia care pretindea că este nepoata unui oligarh rus.

Cei doi l-au atras pe Heinz-Christian Strache, pe atunci liderul FPÖ, și pe un colaborator al acestuia într-o vilă de pe insulă unde era montată aparatură video. După nenumărate pahare de votcă amestecată cu Red Bull, Strache - care la acea vreme nu se afla la guvernare - s-a oferit să-și folosească influența politică contra cost. 

În momentul în care videoclipul întâlnirii a fost difuzat public, la jumătatea anului 2019, Strache era vicecancelar într-un guvern de coaliție condus de Kurz de la OVP.

Afacerea a declanșat o criză politică fără precedent, provocând prăbușirea guvernului și noi alegeri care au trimis FPÖ, mult slăbit, în opoziție.

Privind însă în urmă se poate spune că a fost o întorsătură norocoasă a evenimentelor pentru partidul condus în prezent de Kickl, căci chiar dacă OVP a avut rezultate bune în alegeri, reușind să rămână la putere, avalanșa de investigații determinate de afacerea Ibiza a cuprins și partidul lui Kurz.

Un set de mesaje elocvente a fost descoperit în telefonul unui consilier de-ai lui Kurz, relevând că versiunea de băiat de treabă pe care reușise s-o creeze cancelarul austriac în ochii publicului era doar ficțiune; în loc să fie modernizatorul care pretindea că ar fi, Kurz a fost expus drept un politician cu apucături de modă veche, dispus să facă orice pentru a-și asigura menținerea la putere.

Confruntat cu anchete penale pentru declarații false în parlament și suspectat că a folosit fonduri de stat pentru a plăti pentru sondaje manipulate, Kurz a fost forțat să demisioneze în octombrie 2021, iar în prezent dosarul său este judecat în instanță.

Coruptul Sebastian Kurz, fost cancelar austriac, și Katalin Novak, președinta-marionetă a Ungariei pe care șeful ei, Viktor Orban, o trimite în vizite subversive în România

Între timp, Kickl a preluat FPÖ și a folosit timpul petrecut în opoziție pentru a repoziționa partidul atât împotriva corupției pe care o întruchipa cândva, cât și ca un model al ideologiei de extremă dreapta: antiimigranți, anti-sistem, anti-UE și anti-sprijin pentru Ucraina în războiul său împotriva Rusiei.