Când și cum este valorificat Consiliul Suprem de Securitate?

Nu o singură dată experții în materie și politicienii s-au referit la faptul că o structură consultativă a șefului statului își arogă prerogative pe care nu i le conferă Constituția sau vreo lege în vigoare. Tentativa, tot mai frecventă, de a transforma Consiliul Suprem de Securitate (CSS) într-o instituție care adoptă DECIZII este una vădit neconstituțională și comportă, mai degrabă, abordări de sorginte mai veche, care n-au nimic comun cu cadrul legal existent, abordări ce contravin flagrant principiului democratic al separării puterilor în stat – legistlativă, executivă și judecătorească.

În primul rând, instituțiile guvernamentale și ale statului trebuie să devină viabile și deplin funcționale în conformitate cu obligațiunile ce le revin (pentru aceasta există absolut toate condițiile politice și legislative), dar nu o structură, eminamente consultativă, a președinției care pretinde că are dreptul să adopte DECIZII (vezi art. 5, punctul 1, lit a) și b) din Regulamentul CSS, aprobat prin decretul prezidențial nr.58 din 29.03.2021). CSS este, prin excelență, un cadru de dezbateri, schimb de informații, opinii, sugestii, recomandări și propuneri pentru șeful statului și nicidecum altfel.

Președintele Republicii Moldova – în conformitate cu prevederile art. 94 din Constituție – poate valorifica recomandările și propunerile din cadrul ședințelor CSS prin intermediul decretelor emise, obligatorii pentru executare pe întreg teritoriul statului. Deopotrivă, acesta se poate adresa cu mesaje de importantă națională Parlamentului sau prin intermediul discursurilor publice (conferințe de presă sau briefing-uri). 

Totodată, nici legea cu privire la securitatea statului nu prevede atribuții decisionale pentru CSS. Reproducem integral art.12, punctul 1 din respectiva lege: "Consiliul Suprem de Securitate este un organ consultativ care analizează activitatea ministerelor şi a altor autorităţi administrative centrale în domeniul asigurării securităţii naţionale şi prezintă recomandări Președintelui Republicii Moldova în probleme de politică externă şi internă a statului". Așadar, prevederea legală este una exhausivă și trebuie întocmai respectată.

De mai multe ori (intenționat sau din lipsă de cunoștințe) se fac paralele și comparații cu o structură din România care, chipurile, ar fi similară cu cea de la noi. Absolut greșit. Iată ce prevede art.1 din Legea nr. 415 din 27 iunie 2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării: "Consiliul Suprem de Apărare a Ţării este autoritatea administrativă autonomă investită, potrivit Constituţiei, cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională. Activitatea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării este supusă examinării şi verificării parlamentare". Așadar, diferența e atât de mare ca și distanța de 450 km dintre Chișinău și București.

P.S. E foarte bine că șeful statului este preocupat de problemele majore din domeniul securității naționale, mai ales în această perioadă complicată a războiului barbar rusesc împotriva Ucrainei, cu incontestabile riscuri de securitate și pentru noi. În același timp, am așteptat mai multă eficiență și responsabilitate din partea guvenului și a altor instituții ale statului, cu atât mai mult cu cât, pe parcursul acestui an, acestea beneficiază de Starea de Urgență, ce le conferă prerogative și drepturi suplimentare anume pentru a face "ordinea necesară" în toate domeniile ce se impun, inclusiv în cel al securității naționale, împreună cu șeful statului.