Cum i-au lăsat rușii fără gaze pe ”protejații” lor din așa-zisa Transnistria

Văd foarte mulţi pe reţele care se bucură de faptul că cei din Transnistria separatistă nu au gaz. Alţii îi compătimesc. Eu trebuie să recunosc că am o poziţie neutră. Ani de zile familia mea a îngheţat în casă și nimeni nu ne-a compătimit, deci îmi scuzaţi oarecum indiferenţa. Iar de ultimii ani de când ne-au fericit "oamenii buni", căldura o conectam doar pentru 5-6 ore. Nici compensaţii ai mei nu au avut, cu toate că venitul e modest. Da, o parte din locuitorii Transnistriei e captivă unui regim separatism, exact așa cum noi, o parte din moldoveni suntem captivii unui guvern incompetent și a majorităţii cu drept de vot. Alţii chiar sprijină acest regim și îl încurajează. Dar pentru majoritatea e caracteristică indiferenţa pe care au avut-o până acum faţă de noi.

Pentru Transnistria, gazul a fost gratuit, în timp ce pentru Republica Moldova era contra cost. Ucraina a denunțat acordul de tranzit al gazului rusesc pe teritoriul său pentru orice țară, inclusiv pentru "Transnistria" și Republica Moldova, iar acest lucru era cunoscut încă din 2022. Ucraina a continuat să transporte gaz pe baza înțelegerilor cu țările europene în cadrul acordului existent, dar faptul că, la expirarea acestuia, nu va fi semnat unul nou era de asemenea bine cunoscut. Drept urmare, țările implicate și-au adaptat infrastructura. Despre asta au știut și autorităţile de la Chișinău, dar și cele separatiste.

Începând cu decembrie 2022, Republica Moldova a renunțat la achiziția de gaze de la Gazprom pentru malul drept al Nistrului, asigurându-și necesarul prin achiziții de pe piața europeană. Gazele achiziționate erau stocate în depozitele subterane din Ucraina și România, asigurând surse continue și sigure de energie.

Transnistria a continuat să primească gaze de la Gazprom prin intermediul Moldovagaz, fără a încheia contracte directe și fără a plăti direct pentru acestea.

Situația a fost posibilă datorită aranjamentelor existente, însă, odată cu oprirea tranzitului prin Ucraina și sistarea livrărilor de către Gazprom către Republica Moldova, aprovizionarea cu gaze a Transnistriei a fost afectată. 

Țări precum Slovacia și Austria, care încă mai cumpărau gaz rusesc livrat prin Ucraina, au făcut aranjamente pentru a-și asigura aprovizionarea și din alte surse, reducându-și dependența de gazul rusesc. 

De asemenea, Ungaria primește gaz rusesc prin conducta TurkStream, o rută care ocolește Ucraina.

În schimb, Transnistria nu a încheiat niciun contract, întrucât aceasta ar presupune plata, iar timp de decenii au fost obișnuiți să primească totul gratuit. Totuși, populația din regiune plătea pentru gaz direct în buzunarele funcționarilor separatiști corupți.

Orice criză este o oportunitate. Autorităţile de la Chișinău doar să aibă intenţia și să dorească să o exploateze.

Așa că, dragi ”transnistreni”, indiferența voastră totală față de necazurile vecinilor a dus la indiferența vecinilor față de necazurile voastre. Rusia, cea pe care v-ați bazat ani de zile, v-a întors spatele. Exact ea v-a tăiat gazul și energia electrică. 

Pașapoartele rusești nu țin de cald și nu aduc stabilitate. Privind situațiile din Karabah, Siria și alte regiuni „protejate", este clar că lozinca „nu îi abandonăm pe ai noștri” este doar un slogan ieftin.

Poate e timpul să vă gândiți la un viitor real, comun, alături de Republica Moldova – o cale spre pace, stabilitate și dezvoltare? Poate ajunge atâta stagnare și secesiune? Acest regim e una din cauzele principale pentru care nu avem nivelul de trai al europenilor. De ce rătăcim timp de 33 de ani?