STUDIU Cum se transformă o societate democratică în era digitală. IMPACTUL progresului tehnologic asupra VIEȚII și LIBERTĂȚII oamenilor

Dacă societățile în curs de digitalizare ar rămâne în continuare fidele bunăstării sociale și democrației liberale, cum ar arăta și cum ar fi governate acestea? O întrebare complexă la care reușește să răspundă un studiu elaborat de ”Bridges Project”, organizație non- guvernamentală din Marea Britanie, și publicat de think-tank-ul ”Counterpoint”.  

Studiul este intitulat ”Reimaginând societatea deschisă în era digitală” și are drept autori pe Catherine Fieschi and Heather Grabbea. Concret, studiul încearcă să decripteze felul în care tehnologia digitală modelează comportamentul și emoțiile umane, care, la rândul lor, influențează angajamentul oamenilor față de politică.  

Autorii avertizează, în debutul studiului, că un mediu online care să favorizeze o societate sănătoasă trebuie să îndeplinească mai multe condiții esențiale: să nu exploateze slăbiciunile umane, utilizatorii să poată face o alegere conștientă în materie de implicare socială și politică, să permită utilizatorilor să facă alegeri înțelepte, nu să încurajeze și cultive reacțiile automate.

Prejudecăți și emoții, în locul rațiunii

”Tehnologiile digitale și mediile sociale au efecte profunde asupra ființelor umane, în special la nivel neuroștiințific sau psihologic”, scriu autorii studiului. Ei îi citează pe Daniel Kahneman și Amos Tversky, doi cercetători care au ajuns la concluzia că mare parte a "gândirii raționale" se bazează, de fapt, pe ”generalizări largi, pe ignorarea majorității informațiilor disponibile și pe deducții nefondate.”  

Din acest motiv, susțin oamenii de știință britanici, oamenii recurg la prejudecăți în raționamentele lor sau se bazează pe emoții, atunci când se află într-o stare de stres sau anxietate. O astfel de stare le poate fi ușor indusă pe canale digitale.  

Bombardamentul informațional este o modalitate prin care mediul digital poate induce o astfel de stare de stres, context în care prejudecățile devin predominante.  Studiul constată că, atunci când într-o societate au loc schimbări de profunzime, care vizează raporturile de putere sau funcționarea societății, acest lucru conduce la o neliniște generală și la un sentiment de vulnerabilitate în rândul publicului.  

„În acest context de schimbări sistemice, răsturnări și stres, prejudecățile și crizele cognitive devin tot mai pronunțate în discursul public și raționamentul politic”, scrie Bridges Project.

Mediul digital îi încurajează, astfel, pe decidenții politici să facă judecăți ”pe genunchi” și să acționeze ca atare.”Prin exploatarea vitezei, stresului și prejudecăților, sfera digitală încurajează reacțiile instinctive. Mediul online nu poate oferi oamenilor acest timp și spațiu pentru reflecție și gândire critică”, constată studiul.  

Această realitate contrazice teza neoliberală că piața va reduce consecințele negative și că oamenii se pricep, în general, în a face alegeri.”Experiența recentă a modului în care giganții tehnici nu au reușit să prevină utilizarea abuzivă a datelor și manipularea alegerilor arată că piețele nu sunt suficiente pe cont propriu”, avertizează autorii studiului.  Scandalul ”Cambridge Analityca” este o dovadă palpabilă în acest sens.  

Dar cum modelează lumea digitală politică? Cum influențează preferințele politice ale oamenilor și modul în care aceștia se implică în procesele democratice?  Mediul digital a creat noi așteptări în rândul alegătorilor față de partidele politice. Acestea sunt percepute drept greoaie în materie de comunicare sau luarea deciziilor. Viața în mediul online este instantanee, simplă și transparentă,  în timp ce politica este, de cele mai multe ori, lentă, laborioasă și opacă.

Mediul online a schimbat și modul de afiliere a oamenilor. Modelul tradițional de apartenență în masă la partide politice este desuet. Oamenii sunt interesați de afiliere prin rețele sociale. Tehnologia digitală le permite oamenilor să găsească nenumărate modalități noi de a-și exprima opinia politică în mod public, în afara spațiilor politice formale. ”Pentru moment, este dificil să conectăm aceste noi dezbateri la un angajament politic formal”, subliniază autorii studiului.  

Mediul digital îi favorizează pe populiști

”Combinația de prejudecăți și bombardament informațional alimentează politica populistă”, subliniază studiul ”Bridges Projects”. Politicienii populiști susțin că, spre deosebire de elite, cetățenii obișnuiți știu instinctiv "ce trebuie să facă", ce este bun pentru ei și s-ar descurca mult mai bine dacă ar avea șansa de a-și exercita puterea. De aceea populiștii pun accent pe formele directe ale democrației, cum sunt de pildă referendumurile, dar și pe forme brutale, autoritare, care exclud opiniile, preferințele sau valorile minoritare.

O constatare extrem de interesantă a studiului este faptul că oamenii nu manifestă aceeași dorință de a implementa în mediul online reguli similare cu cele din mediul offline.

”După aproximativ trei secole de evoluție, sistemele democratice liberale au ajuns la un acord larg asupra limitelor pe care statul trebuie să le respecte în interacțiunea cu cetățenii, precum și asupra limitelor dintre cetățeni. Aceste limite sunt implementate prin constrângeri legale și constituționale. Ele sunt internalizate de către cetățeni prin norme sociale, educație și acțiuni politice care se desfășoară prin instituții publice și sunt promovate de acestea. Aceste norme includ drepturile, libertățile, obligațiile, responsabilitățile și îndatoririle pozitive și negative. Normele din offline se aplică doar parțial în online, chiar dacă interacțiunea se petrece între aceleași ființe umane, din aceleași culturi democratice”, scrie ”Bridges Project”.  

În ultima vreme, susțin autorii studiului, oamenii conștientizează tot mai mult că este nevoie de limite aplicabile și în online, dar nu au reușit să cadă de acord asupra modalității în care să se facă acest lucru. ”Deși cetățenii din democrațiile liberale sunt obișnuiți să facă compromisuri în lumea offline (cum este cazul dilemei confidențialitate vs. securitate), în mediul online oamenii sunt mai puțin dispuși să facă alegeri dificile. Oamenii nu reușesc să realizeze că, și în spațiul digital, compromisurile între costuri și beneficii -  pierdere de confidențialitate față de un confort mai mare, de exemplu - trebuie să fie reglementate”, precizează studiul.  

Fără un cadru acceptat de reguli în mediul online capacitatea cetățenilor de a face alegeri politice semnificative și informate este afectată de manipulare, micro-targetare (direcționarea de mesaje manipulatoare la nivel de indivizi) și fake-news.

Rolul statului în reglementarea mediului online

”În momentul de față, Statul rămâne singura entitate capabilă să elaboreze un cadru normativ nou, pentru a servi interesul public”, afirmă oamenii de știință britanici, dar atrag atenia că ”este foarte dificil ca statele să conducă acest proces, deoarece instituțiile publice se mișcă încet, în timp ce tehnologia se schimbă rapid.”

Este însă imperios necesar ca statele trebuie să găsească modalități de reglementare a comportamentului online - atât al persoanelor fizice, cât și al entităților comerciale –  dacă vor ca ”democrația liberală trebuie să supraviețuiască iar societățile să rămână deschise”.  

”Capacitatea unui individ sau a unui grup de a influența sfera politică a fost mult amplificată de noile instrumente oferite de revoluția digitală”, este o altă concluzie foarte interesantă a studiului ”Bridges Project”.  

”Mișcările politice pot apărea brusc și pot valorifica puterea mulțimilor în rețea pentru a presa brusc pentru o schimbare a legilor. Creșterea dorinței de participare politică este, în general, pozitivă pentru societate. Cu toate acestea, dacă politica ar putea fi ușor influențată anumite mișcări, pe măsură ce acestea apar, funcționarea normală a democrației reprezentative ar fi contestată de aceste mișcări reacționare permanente”, precizează studiul.  

Eficiență online sau confidențialitate?

”Pe Internet și în rețelele sociale, aparența este realitatea. În termeni simpli, simțul realității unui om poate fi construit numai din informațiile cu care acesta intră în contact”, mai precizează ”Bridges Project”.  

Cum principala sursă de informație a multor oameni este social media și platformele de conținut online, modul în care aceste informații sunt selectate afectează simțul realității. Rețelele sociale oferă deseori utilizatorilor informații de calitate slabă. Cantitatea câștigă în fața calității, conținutul de calitate scăzută și conspirația directă concurează pentru atenție și, prin urmare, concurează pentru influență în modelarea credințelor utilizatorilor”, punctează studiul.

Pe de altă parte, mediul online a acordat publicului acces la informații și bunuri. Instrumentele digitale accesează preferințele și comportamentele trecute ale oamenilor.  Cu cât sunt mai multe date accesibile („big data”), cu atât aceste instrumente digitale sunt mai eficiente, mai receptive la nevoile oamenilor.  

Aceste date reprezintă ”combustibilul care alimentează algoritmii de învățare a mașinilor (machine learning- n.red.)” și sunt ”esențiale pentru producerea de venituri pentru companiile și platformele tehnologice.”  

„Bridges Project” remarcă faptul că utilizatorii acestor instrumente digitale au renunțat la confidențialitate și la controlul informațiilor personale, pentru a obține o interacțiune online fără probleme. Giganții tehnologici asigură această interacțiune de calitate în schimbul veniturilor obținute din utilizarea datelor colectate de utilizatori.

Sofisticarea modelelor de învățare automată (machine learning) generează noi riscuri la adresa intimității indivizilor.  Pot fi deduse, astfel, detalii foarte intime despre indivizi, doar din analiza datelor  comportamentale.  

De asemenea, datele personale pot fi exploatate pentru a direcționa un conținut adaptat cu scopul de a genera o acțiune sau a forma o opinie, deci pentru a-i influența pe oameni. În plus, statele aprobă supravegherea în masă și prelucrarea datelor în numele menținerii securității cetățenilor.

Cum există instrumente de accesare a datelor personale pe fiecare dispozitiv digital, fiecare persoană poate fi supravegheată complet. ”Conștientizarea supravegherii și potențialul de invadare a vieții private au un impact asupra comportamentului, în special în ceea ce privește autocenzura. Prin urmare, supravegherea în masa, sau doar capacitatea de supraveghere în masa. reprezintă un mijloc de a controla și de a limita comportamentul”, concluzionează studiul ”Bridges Project”.