„O să fiu la fel de puternică ca și până acum”, le-a promis Viorica Dăncilă pensionarilor în haine ponosite și chipuri chinuite de vârstă și neajunsurile unei vieți, care jucau table sau șah, miercuri după-amaiză, într-un parc din Slobozia, amenajat PSD.
Cu majordomul Mihai Fifor mereu cu nasul în cocul ei, premiera demisă și-a plimbat compleul de doliu și broșa ca o piesă de schimb, înfiptă aproape de umăr, de la un grup de pensionari la altul, întinzând mâna prezidențiabilă pentru a-i fi umil bălită de cei mai săraci dintre români. A încercat și un spirit de glumă la care alaiul roșu a râs forțat. „Data viitoare accept provocarea. Dar mi-era teamă că vă bat, vă supărați pe mine și nu mă mai susțineți la prezidențiale”, s-a veselit Dăncilă de una singură, adevărata glumă din bancul ei spontan fiind, de fapt, felul aprig în care croșetează în limba română.
Nici un nor pe cerul roșu-PSD sub care Ialomița trăiește la fel de săracă de zeci de ani. Niciun reproș, nicio nemulțumire, doar zâmbete timide și reflexe de slugărnicie cronicizată. Unul după altul, șahiștii din parc s-au ridicat de la locul lor și au atins cu mâna sau cu gura moaștele lăsate de infractorul Liviu Dragnea la Palatul Victoria. Un singur bătrânel a protestat: „Lăsați-ne, bă, să jucăm șah!”.
Apoi alaiul s-a mutat peste drum. La biserică. Și Viorica s-a relaxat, simțindu-se bine primită și înțeleasă de cei mai vechi și de încredere parteneri (cu sutană) de jecmănit români. „Este o biserică frumoasă și cred că dă o imaginea bună aicea, slavă lui Dumnezeu. Este ctitoria unui ieromonah. Se numește Vartolomeu. Fratele lui a fost un mare profesor, medic, în Germania. A trecut la Domnul și i-a lăsat vreo două milioane de mărci...”, a povestit episcopul Vicențiu, în timp ce Dăncilă se zgâia la pereți și repeta admirativ „frumos, foarte frumos, frumos...”