Derapajele CCR, mai periculoase și mai toxice decât pe vremea infractorului Dragnea

Decizia Curții Constiționale de a valida candidatura lui Viorel Cataramă la alegerile prezidențiale, în condițiile în care acesta fusese trimis la plimbare de Biroul Electoral Central, pe motiv că prezentase peste 94.000 de semnături false din cele 200.000 de necesare, este absolut revoltătoare. Și este dovada indubitabilă că CCR a devenit un fel de stat terifiant într-un stat capturat de infractori, un Frankenstein modern conceput de impostori politici pentru a le apăra interesele, dar care, chiar și în lipsa unor presiuni din partea acestora, e razna, în momentul acesta, la cel mai periculos mod posibil. Și dacă ne uităm la componența Curții, cu două excepții – doamnele Liviu Stanciu și Simina Tănăsescu – începem să pricepem de ce e așa. Judecătorii constituționaliști sunt personaje foarte relaxate pe partea de legalitate, niște mașini de executat ordine politice și care au început să gândească și să decidă prost, infracțional, chiar și atunci când nu se fac presiuni asupra lor. CCR trebuie reformată din temelii, iar propunerea PLUS în privința asta nu sună chiar rău. Detalii AICI

În ce privește cazul Cataramă, sub protecţia anonimatului, unul dintre membrii BEC a dezvăluit pentru Adevărul: „Condiţia de formă înseamnă să te prezinţi cu 200.000 de semnături, în timp ce condiţia de fond presupune ca acele semnături să fie valabile. Noi, la BEC, verificăm pagină cu pagină, astfel încât să vedem dacă există 200.000 de semnături valabile. Prin decizia dată în cazul Cataramă, CCR transformă BEC într-un simplu birou de primire documente. În al doilea rând, CCR arată că semnăturile de susţinere pentru un candidat sunt total inutile, din moment ce nimeni nu verifică dacă sunt adevărate sau false“.

În cazul Cataramă, BEC a numărat că 94.170 de semnături erau smilare, deşi figurau la persoane diferite. BEC oferă, în detaliu, chiar şi poziţiile semnăturilor false pe pagini. „Cele mai multe sunt xeroxate, dar le depistăm rapid, pentru că foaia e netedă-netedă pe spate: nu e nicio urmă de pix sau de stilou. E diferenţă vizibilă între foile semnate cu adevărat, unde rămâne urma de pix, şi foile xeroxate, care arată impecabil. În afară de xeroxuri, mai primim şi multe tabele unde figurează persoane diferite, dar semnătura e identică“, a mai precizat sursa citate.

„În mod automat, toţi cei care au falsificat semnături vor putea candida. Spre exemplu, şi candidatura lui Miron Cozma a fost invalidată de BEC pentru falsuri grosolane. Dacă a sesizat CCR, va putea candida pentru Cotroceni. Iar la viitoarele alegeri ne vom trezi cu liste falsificate în totalitate. Orice persoană va putea lua peste picior alegerile: va veni cu liste false de semnături cap-coadă, dar va apărea pe buletinul de vot. CCR invită la fals în acte“, susţin sursele citate de Adevărul.