Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat, miercuri, într-un interviu acordat la Paris, că Vladimir Putin „va muri în curând” și că „totul se va termina”, nefiind prea clar dacă se referă la starea de sănătate a tiranului rus în legătură cu care au tot circulat, în ultimii ani, diverse zvonuri, relatează Daily Mail.
„El (Putin) va muri în curând, și ăsta este un fapt și anume că va ajunge la final”, a precizat Zelenski într-un interviu acordat după întâlnirea cordială de miercuri cu liderul francez Emmanuel Macron.
Zelenski a vorbit în ucraineană, iar din traducerile care circulă în on-line, liderul de la Kiev a afirmat (video la finalul textului dublat însă în limba franceză): „Lui Putin îi cel mai frică de societate, îi e frică de destabilizare. (...) Îi e frică că o să piardă puterea. Asta depinde de stabilitatea societății, dar și de vârsta lui. Va muri curând. Și totul se va termina. Deci este o posibilitate care ar putea pune capăt războiului” .
Nu e clar, așadar, dacă Zelenski s-a referit la forma fizică a lui Putin sau vrea să indice faptul că acesta are deja o vârstă cu mult peste speranța de viață a rusului de rând (aproximativ 65 de ani).
„Vrea să rămână la putere până la moarte și să aibă influența avută de URSS, prin recâștigarea influenței asupra țările din fostul bloc sovietic, țări care sunt astăzi independente. (...) Vă mai spun că sunt mai tânăr decât Putin, că perspectivele mele sunt mai de lungă durată și că ar trebui să pariați pe mine”, a mai afirmat Zelenski.
În ciuda încercărilor sale de a proiecta o imagine de hipermasculinitate, Putin s-a confruntat în ultimii ani cu un val de zvonuri privind deteriorarea accentuată a stării sale de sănătate.
Mai ales după debutul războiului cu Ucraina, aspectul fizic al lui Putin, 72 de ani, din cadrul aparițiilor oficiale, a alimentat și mai mult speculațiile: a părut adesea să aibă fața umflată, apoi părea că-și controlează cu greu unul din picioare, iar ochii îi erau uneori injectați. Au existat, de asemenea, relatări de presă care susțineau că tiranul rus are o tuse cronicizată și că mâinile și picioarele sale făceau mișcări sacadate, aparent involuntare, iar în câteva ocazii a părut că merge chiar șchiopătând.
În ce privește afecțiunile vehiculate acestea au fost mai ales cancer și Parkinson.
În timpul interviului de miercuri seară, Zelenski a afirmat și că Putin încearcă „să lovească Uniunea Europeană din interior”, făcând referire la membri ai blocului mai prietenoși cu Rusia, cum ar fi Ungaria.
Macron și liderul de la Kiev vor participa, joi, alături de liderii europeni la discuții privind garanțiile de securitate pe care Europa le poate oferi Ucrainei odată ce se va ajunge la un acord de încetare a focului în războiul care durează de mai bine de trei ani.
Mic context summit Paris: Peste douăzeci de ţări din Uniunea Europeană şi/sau NATO, inclusiv Regatul Unit, Canada, Norvegia şi Turcia, au fost invitate joi la Paris pentru un summit de securitate. România este reprezentată de preşedintele interimar Ilie Bolojan. Acest nou summit urmează unei prime întâlniri care s-a desfăşurat la Londra la 2 martie 2025, precum şi în contextul discuţiilor conduse de SUA cu Rusia şi Ucraina, din 23-24 martie din Arabia Saudită, în vederea asigurării unui armistiţiu limitat.
Vorbind alături de Zelenski la Paris, Macron a declarat că aceasta este o „fază decisivă pentru a pune capăt războiului de agresiune” purtat de Rusia împotriva Ucrainei, în timp ce Statele Unite sub conducerea lui Donald Trump încearcă o apropiere de Moscova în speranța unui acord.
Macron a anunțat, de asemenea, un nou pachet de ajutor militar francez de două miliarde de euro (2,2 miliarde de dolari) pentru Ucraina, Parisul fiind pregătit să livreze rapid echipamentele existente din stocurile sale.
Liderul francez a declarat că Rusia trebuie să accepte o încetare a focului de 30 de zile oferită de Ucraina „fără precondiții”, acuzând Moscova că arată în continuare o „dorință de război” și felicitând Kievul pentru că și-a „asumat riscul păcii”.
„Rusia nu va avea niciun drept de opinie cu privire la sprijinul pe care îl oferim și îl vom oferi Ucrainei și nici nu va putea stabili condițiile”, a spus Macron.
„Există un singur agresor și o singură parte care opune rezistență”, a spus el.
El a acuzat Rusia că pune „noi condiții” și nu răspunde la oferta de încetare a focului.
„Ucraina a exprimat clar Statelor Unite acordul său pentru o încetare a focului completă și necondiționată de 30 de zile, chiar dacă este victima agresiunii”, a spus Macron. „Ne așteptăm la un angajament similar din partea Rusiei', a adăugat el.
Zelensk„ a declarat că așteaptă „decizii ferme” de la reuniunea de joi, la care ar urma să participe și cancelarul german încă în funcție Olaf Scholz și premierul britanic Keir Starmer.
„Cu siguranță nu este momentul să reducem presiunea asupra Rusiei sau să slăbim unitatea noastră de dragul păcii”, a spus el.
„Rusia vrea ca acest război să continue și caută să îl prelungească. Trebuie să facem presiuni asupra Moscovei, astfel încât conflictul să se încheie într-adevăr”, a spus el.
Odată ce se va ajunge la un acord, un element cheie ar putea fi trimiterea de forțe europene pentru a se asigura că Rusia nu atacă din nou Ucraina.
Zelenski a arătat însă că este prea devreme pentru a discuta despre rolurile specifice ale viitoarelor forțe europene în Ucraina, după ce un consilier cheie, Igor Zhovkva, a declarat pentru AFP la Paris că Ucraina are nevoie de o prezență europeană puternică și nu doar de forțe de menținere a păcii.
„Nimeni nu dorește să antreneze vreo țară într-un război”, a mai spus Zelenski, adăugând că forțele europene sunt importante pentru monitorizarea situției din teren.
Și Macron a subliniat că forțele europene nu se vor afla în Ucraina pentru a lupta. „Este o abordare pacifistă”.
O forță europeană (de menținere a păcuu) ar putea fi „o carte în mâna ucrainenilor” care i-ar „descuraja pe ruși” să lanseze un nou atac, a mai spus liderul francez. Dar o astfel de forță nu ar fi în prima linie, a adăugat el.
De asemenea, Macron a subliniat că este 'mult prea devreme' pentru a lua în considerare ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei.
„În cele din urmă, sancțiunile depind exclusiv de alegerea Rusiei de a agresa și, prin urmare, ridicarea lor depinde exclusiv de alegerea Rusiei de a respecta dreptul internațional”, a conchide președintele Franței.