Strategia de Securitate Naţională a Statelor Unite, mult mai aspră cu partenerii europeni decât cu Rusia. Europa s-ar afla într-un „declin civilizațional” accelerat. „Dacă tendințele actuale vor continua, continentul va fi de nerecunoscut în 20 de ani” / „În câteva decenii, este foarte plauzibil ca anumiţi membri NATO să devină în majoritate neeuropeni”


Strategia de Securitate Naţională a Statelor Unite, mult mai aspră cu partenerii europeni decât cu Rusia. Europa s-ar afla într-un „declin civilizațional” accelerat. „Dacă tendințele actuale vor continua, continentul va fi de nerecunoscut în 20 de ani” / „În câteva decenii, este foarte plauzibil ca anumiţi membri NATO să devină în majoritate neeuropeni”

Noua Strategie de Securitate Naţională a lui Donald Trump, pe care Casa Albă a publicat-o discret joi, conţine aprecieri dure la adresa Europei, sugerând că aceasta s-ar afla într-un declin civilizaţional. De asemenea, acordă relativ puţină atenţie Orientului Mijlociu şi Africii. În schimb, rezultă că preşedintele Donald Trump intenţionează ca SUA să menţină o prezenţă militară mai mare în emisfera vestică, pentru a combate migraţia, drogurile şi ascensiunea puterilor adversare din regiune, scrie publicația Politico într-o amplă analiză.  

Documentul are 33 de pagini și reprezintă o descriere oficială rară a viziunii lui Trump asupra politicii externe. Astfel de strategii, pe care preşedinţii le publică de obicei o dată pe mandat, pot contribui la modelarea modului în care se alocă anumite bugete şi stabilesc priorităţile politice. 

„În tot ceea ce facem, punem America înainte de toate”, notează Donald Trump în prefața documentului, menționând necesitatea de a „proteja țara împotriva invaziilor”. 

 Noua strategie a SUA se concentrează în mod neobişnuit de mult pe emisfera vestică, pe care o prezintă în mare parte ca fiind o protejare a teritoriului SUA. Documentul arată că „securitatea frontierelor este elementul principal al securităţii naţionale” şi face referiri voalate la eforturile Chinei de a câştiga teren în detrimentul Americii. 

 „Statele Unite trebuie să fie predominante în emisfera vestică ca o condiţie pentru securitatea şi prosperitatea noastră – o condiţie care ne permite să ne afirmăm cu încredere acolo unde şi când este nevoie în regiune”. 

Documentul avertizează că, „dacă tendințele actuale continuă, continentul european va fi de nerecunoscut în 20 de ani”, pe fondul unor politici pe care Washingtonul le consideră destabilizatoare: migrație masivă, cenzura libertății de exprimare şi reprimarea opoziției politice și scăderea natalității. SUA acuză și o „pierdere a identităților naționale” în Europa. 

 Documentul ar pune sub semnul întrebării viitorul NATO, întrebându-se dacă statele membre care vor deveni „majoritar non-europene” vor mai împărtăși aceeași viziune asupra alianței. 

Formulările, neobișnuit de dure pentru un document oficial al SUA, amplifică tensiunile transatlantice într-un moment deja marcat de incertitudine geopolitică, de războiul Rusiei în Ucraina și de competiția cu China. Pe lângă limbajul alarmist, strategia oferă o imagine a modului în care Washingtonul vede viitorul alianțelor – de la a pune capăt extinderii perpetue a NATO la un viitor în care majoritatea membrilor NATO să fie non-europeni și până la prioritățile globale și rolul Americii într-o lume pe care o consideră din ce în ce mai volatilă. Documentul combină avertismente severe la adresa Europei cu reafirmări ale importanței sale strategice, evită criticile directe la adresa Rusiei, introduce un „corolar Trump” la Doctrina Monroe și schițează o viziune prudentă, dar dură, asupra Chinei.  

Documentul de 33 de pagini reprezintă o explicație formală rară a viziunii lui Trump asupra politicii externe, prezentată de administrația sa. Astfel de strategii, pe care președinții le publică de regulă o dată pe mandat, pot influența modul în care diferite instituții ale guvernului SUA alocă bugetele și stabilesc prioritățile de politică. 

Noua Strategie de Securitate Națională afirmă că SUA trebuie să facă alegeri dificile în plan global. „După sfârșitul Războiului Rece, elitele politicii externe americane s-au convins că dominația permanentă a întregii lumi era în interesul țării noastre. Totuși, treburile altor state ne privesc doar dacă activitățile lor ne amenință direct interesele”, se arată în document. 

În nota introductivă a strategiei, Trump o descrie drept o „foaie de parcurs menită să asigure că America rămâne cea mai mare și mai de succes națiune din istoria omenirii și casa libertății pe pământ”. 

Este greu de prezis cât de mult sau cât timp va rămâne Donald Trump fidel ideilor expuse în noua strategie, comentează Politico. Un eveniment global surprinzător i-ar putea schimba gândirea, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul preşedinţilor recenţi, de la George W. Bush la Joe Biden. 

Cu toate acestea, documentul pare să fie în concordanţă cu multe dintre măsurile pe care le-a luat în al doilea mandat, precum şi cu priorităţile unora dintre consilierii săi. Acestea includ desfăşurarea unei forţe militare americane semnificativ mai mari în emisfera vestică, luarea a numeroase măsuri pentru a reduce migraţia către America, promovarea unei baze industriale mai puternice în SUA şi promovarea „identităţii occidentale”, inclusiv în Europa. 

Strategia face chiar referire la aşa-numitele valori tradiţionale, uneori asociate cu dreapta creştină, afirmând că administraţia doreşte „restaurarea şi revigorarea sănătăţii spirituale şi culturale americane” şi „o Americă care preţuieşte gloriile şi eroii săi din trecut”. Ea menţionează necesitatea de a avea „un număr tot mai mare de familii puternice şi tradiţionale, care să crească copii sănătoşi”. 

China și Taiwan 

Strategia de securitate naţională acordă o atenţie considerabilă Chinei, deşi de multe ori nu menţionează direct Beijingul. Mulţi legislatori americani – de ambele partide – consideră că o China din ce în ce mai asertivă reprezintă cea mai gravă ameninţare pe termen lung la adresa puterii globale a Americii. Dar, deşi limbajul utilizat în strategia lui Trump este dur, acesta este prudent şi departe de a fi incendiar. 

Administraţia promite să „reechilibreze relaţiile economice ale Americii cu China, acordând prioritate reciprocităţii şi echităţii pentru a restabili independenţa economică americană”. Dar spune, de asemenea, că relaţia comercială cu China „ar trebui să fie echilibrată şi axată pe factori nesensibili” şi chiar solicită „menţinerea unei relaţii economice cu Beijingul care să fie cu adevărat avantajoasă pentru ambele părţi”. 

Strategia afirmă că SUA doresc să prevină războiul în Indo-Pacific – o referire la tensiunile crescânde din regiune, inclusiv între China şi aliaţii SUA, precum Japonia şi Filipine. 

„Vom menţine, de asemenea, politica noastră declarativă de lungă durată privind Taiwanul, ceea ce înseamnă că Statele Unite nu susţin nicio schimbare unilaterală a statu quo-ului în Strâmtoarea Taiwan”, se afirmă în document. 

Acest aspert ar putea fi o uşurare pentru observatorii din Asia, care se tem că Trump va renunţa la sprijinul SUA pentru Taiwan, în contextul ameninţărilor continue din partea Chinei, subliniază Politico. 

 Rusia și Europa  

Documentul afirmă că „este în interesul fundamental al Statelor Unite să negocieze încetarea rapidă a ostilităţilor în Ucraina” şi să atenueze riscul unei confruntări între Rusia şi alte ţări din Europa. 

Însă, în general, documentul este destul de blând în ceea ce priveşte Rusia – critici la adresa Moscovei fiind relativ puţine, remarcă Politico. 

În schimb, unele dintre cele mai dure remarci sunt rezervate ţărilor aliate ale SUA din Europa.  

Administraţia, în termeni oarecum voalaţi, critică mai ales eforturile europene de a ţine în frâu partidele de extremă dreapta, calificând astfel de măsuri drept cenzură politică. 

„Administraţia Trump se află în dezacord cu oficialii europeni care au aşteptări nerealiste în ceea ce priveşte războiul (din Ucraina), aflaţi la conducerea unor guverne minoritare instabile, multe dintre acestea încălcând principiile de bază ale democraţiei pentru a suprima opoziţia”, se afirmă în document. 

Strategia mai notează că Europa este într-un declin economic, care ar fi însă „eclipsat de perspectiva reală și mult mai dură a unei dispariții civilizaționale” în următorii 20 de ani. 

„Problemele mai mari cu care se confruntă Europa includ activitățile Uniunii Europene și ale altor organisme transnaționale care subminează libertatea politică și suveranitatea, politicile de migrație care transformă continentul și creează conflicte, cenzura libertății de exprimare și suprimarea opoziției politice, scăderea drastică a natalității și pierderea identităților naționale și a încrederii în sine. Dacă tendințele actuale vor continua, continentul va fi de nerecunoscut în 20 de ani sau mai puțin”, afirmă administrația Trump în documentul de 33 de pagini. 

Strategia pare să sugereze că migraţia va schimba fundamental identitatea europeană într-o măsură care ar putea afecta alianţele militare cu SUA. 

„Pe termen lung, este mai mult decât plauzibil ca, în cel mult câteva decenii, anumiţi membri NATO să devină în majoritate neeuropeni”, se afirmă în document.  

„Prin urmare, rămâne o întrebare deschisă dacă aceştia vor considera locul lor în lume sau alianţa cu Statele Unite în acelaşi mod ca cei care au semnat Carta NATO”, arată strategia. 

Cu toate acestea, documentul recunoaşte punctele forte economice şi de altă natură ale Europei, precum şi modul în care parteneriatul Americii cu o mare parte a continentului a ajutat SUA. „Nu numai că nu ne putem permite să renunţăm la Europa – acest lucru ar fi contraproductiv pentru obiectivele acestei strategii”, menţionează documentul. 

„Obiectivul nostru ar trebui să fie acela de a ajuta Europa să-şi corecteze traiectoria actuală”, se afirmă în document. 

Strategia de Securitate Națională este primul dintre mai multe documente importante de apărare și politică externă pe care administrația Trump urmează să le publice. Printre acestea se numără Strategia de Apărare Națională, a cărei direcție generală este de așteptat să fie similară. 

Viziunile inițiale ale președinților privind conținutul Strategiei de Securitate Națională au fost uneori abandonate din cauza evenimentelor.  

După atacurile din 11 septembrie, strategia din primul mandat al lui George W. Bush s-a concentrat puternic pe lupta împotriva terorismului islamist. Echipa lui Biden a petrecut mare parte din primul an lucrând la o strategie care a trebuit rescrisă după ce Rusia s-a pregătit pentru o invazie pe scară largă a Ucrainei. 

 Strategia de Securitate Națională din primul mandat al lui Trump se concentra în mare măsură pe competiția SUA cu Rusia și China, însă președintele a subminat-o adesea încercând să intre în grațiile liderilor acestor puteri nucleare.  

 Strategia poate fi consultată în origial AICI

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.