VIDEO. Prof. Corneliu Bjola detaliază cum a fost invitată Rusia de Călin Georgescu să decidă destinul României încă din 2014! Laboratoarele Kremlinului sunt autoarele conspirațiilor care au zăpăcit poporul și în pandemie. Rusia urmărește distrugerea celei mai importante conexiuni a românilor cu Vestul: originea noastră romană/latină


VIDEO. Prof. Corneliu Bjola detaliază cum a fost invitată Rusia de Călin Georgescu să decidă destinul României încă din 2014! Laboratoarele Kremlinului sunt autoarele conspirațiilor care au zăpăcit poporul și în pandemie. Rusia urmărește distrugerea celei mai importante conexiuni a românilor cu Vestul: originea noastră romană/latină

Corneliu Bjola, profesor de diplomație digitală la Universitatea Oxford, Marea Britanie, a explicat, într-o discuție cu jurnalista Loredana Diacu de la publicația Epoch Times, cum desfășoară Rusia, de mai bine de zece ani, războiul hibrid împotriva României, punctând câteva elemente esențiale: vizitele în România ale sinistrului Alexandr Dughin, cel puțin una la invitația rusofilului Călin Georgescu, activarea și implicarea în acest război a politicienilor cu probleme penale care devin agenți de influență ai Kremlinului, cooptarea unor responsabili de la vârful statului – printre care și Valer Dorneanu, fostul președinte al CCR -, sabotarea unor proiecte strategice pentru România (incapacitatea țării noastre de a achiziționa nave cu care să apere porțile Europei la Marea Neagră sau de a extrage gazele din Marea Neagră, determinând plecarea companiei americane Exxon Mobile din cauza instabilității și a riscului politic) etc.  

Profesorul Bjola vede și în apariția acestei obsesii cu dacii/Dacia atotputernică a suveraniștilor tot o manipulare a Kremlinului pentru a îndepărta și mai mult România de direcția sa occidentală, prin ruperea conexiunilor culturale și de origine cu Vestul.  

De asemenea, narațiunile conspiraționiste diseminate frenetic în pandemie au fost un moment de cotitură și de victorie a Kremlinului în acest război hibrid împotriva României, prin producerea unei scindări a societății și prin apariția unor monstruozități politice (mai periculoase decât PSD) precum AUR, SOS, POT etc. 

Sursa foto sus: Anti-Sputnik/X

Redăm mai jos câteva dintre observațiile importante dezvoltate de Corneliu Bjola în interviul pentru Epoch Times România (video integral la finalul textului): 

„Federația Rusă a început să fie preocupată de ce se întâmplă în România de mult timp, de cel puțin 10 ani. Și exemplul pe care vreau să-l amintesc este acea vizită vestită a lui Alexandr Dughin, fascistul, ideologul fascist al regimului de la Kremlin, care vine în România în iunie 2014. Foarte interesant, cel care l-a invitat, cel care i-a organizat vizita lui Alexandr Dughin în România în iunie 2014, la trei luni după invazia Crimeei, era domnul Georgescu (Călin Georgescu, n.red.). Deci ca să-l aduci pe Dughin nu-i ușor. Dvs, dacă vreți să-l aduceți pe Dughin și să-i luați un interviu, trebuie să dați niște telefoane pe la serviciile secrete… Deci trebuie să dați niște telefoane pe la serviciile secrete rusești, să faceți niște conexiuni. Nu poți să-l aduci pe Dughin după ce-l găsești pe Facebook.  

Deci, dintr-odată, Georgescu are o legătură cu Dughin, îl introduce în cercurile politice, vorbim de Năstase (Adrian Năstase, fost premier PSD al României, condamnat la închisoare pentru fapte de corupție, n.red.), vorbim de mai mulți. Dughin vine a doua oară în 2017, începe să umble prin mânăstirile din Moldova. Georgescu, ulterior -este confirmat -, are o întâlnire cu Dughin undeva la Viena, se pare că s-au întâlnit din nou la Moscova, și, conform declarațiilor, au discutat probleme culturale, în fine… Deci, vorbim de un vector vizibil de influență rusă, deci a existat o preocupare. Să-l trimiți pe Dughin în România, este clar o dovadă că ești interesat. Urmează și vizita patriarhului Kirill la un moment dat (octombrie 2017, n.red.). Pe mine m-a surprins acest lucru. Tu, ca țară, cum permiți acest lucru? Pentru că asta se face cu un anumit accept. În fine, Dughin, oamenii sunt foarte conștienți de ceea ce se întâmplă. 

Au fost mai multe conexiuni care... trădau o anumită strategie de creare de agenți de influență. Agenții de influență în războiul hibrid rusesc nu se referă numai la acei oameni pe care sunt plătiți. Sunt spionii clasici pe care îi vedem, care se duc în parc își iau banii de sub o piatră, dintr-un plic. Agenții de influență sunt oameni care sunt cultivați. Sunt cultivați de către un stat. Obiectivul lor fiind să promoveze politica statului respectiv în țara țintă. Georgescu este clar unul dintre ei. Sunt mulți în jurul lor care în rețeaua Georgescu, care au cultivat acest lucru. Când vorbeai cu Georgescu, niciodată nu spunea ceva negativ despre Rusia sau despre China. El avea probleme cu Uniunea Europeană, cu Vestul, cu... Dar despre Rusia întotdeauna totul era pozitiv, înțelepciunea rusească și așa mai departe. Pe lângă acestea vedem, de exemplu, oameni care erau certați cu Justiția și au fost condamnați pentru corupție. Mă refer la fostul ministrului externe Severin (Adrian Severen, fost ministru de Externe și fost europarlamentar, condamnat la închisoare pentru infracțiuni de corupție, n.red.). Vizite la Moscova. Iarăși aceeași tactică cu agenții de influență. Pentru că sunt pur și simplu revalorizați. Sunt oameni care au ajuns la sfârșit de carieră profesională, amurgul vieții și care nu mai sunt unde erau (din punct de vedere profesional, social sau financiar, n.red.).  

Deci influența rusească e prezentă în societatea românească cel puțin de 10 ani. Și am dat aceste exemplu cu Dughin, care vine din București de câteva ori și în Moldova, cu agenții de influență. Rețea de agenți de influență. Repet, agenții de influență rusești, în limbajul mai popular, sunt idioții utili. Dar agenții de influență care promovează agenda Kremlinului și creează oarecum anumite instabilitate în societatea respectivă. Și sunt mulți, am mai atras atenția și am mai vorbit despre…vizita din mai 2018 a lui Valer Dorneanu la Moscova. Unde? Se duce la o consfătuire la Curtea Constituțională a Rusiei să discute probleme juridice. Domnule, la Curtea Constituțională a Rusiei, de la portar până la șef sunt KGB-iști.  

Șeful Curții Constituționale a Rusiei, acum vreo câțiva ani, era prezentat în imagine cu Putin, discutând harta aia veche, de acum 500 de ani….Era o propagandă făcută intenționat, în care, șeful Curții Constituționale îi prezenta o hartă lui Putin, să spună de ce Ucraina nu exista ca stat acum 500 de ani. Ăștia sunt oamenii. Și tu, când te duci în 2018, în ciuda avizului Ministerului de Externe…după care se-ntoarce de la Moscova și începe să vorbească de faptul că legislația UE sau deciziile UE nu se aplică neapărat în România.  

Deci în felul asta s-a dezvoltat influența ruseasca și sunt mai multe elemente pe care poți să le vezi, de exemplu, incapacitatea României de a dezvolta o infrastructură militară pe Marea Neagră, ce s-a întâmplat cu acele corvete, ce s-a întâmplat cu faptul că gazele nu au putut fi exploatate decât acum. Deci apar aceste corelații foarte interesante.  

Întotdeauna Rusia lucrează cu materialul clientului. Deci la Marea Neagră care este un obiectiv strategic. Marea Neagră este foarte importantă pentru Rusia. Deci faptul că Exxon Mobile au fost dați afară de acolo în 2018….(….) 

Așadar, Rusia lucrează cu materialul clientului, mai ales lucrează cu corupția. (Bjola face referire și la neputința României de a construi o infrastructură rutieră serioasă din cauza corupției care a determinat decidenții să nu dorească bani europeni care trebuiau justificați, ci bani de la bugetul de stat în cazul cărora filtrele sunt aproape inexistente). 

Când ai un stat cum este Rusia, care știe ce face și de ce face, și a dat semnale de mai mult timp, am prezentat cazul din Germania din ianuarie 2016, înainte de Brexit, ai Moldova care tot timpul asediată...și atunci îți pui întrebarea de unde plecă această neglijare, această ignoranță. Că pot să fie două explicații. Una este că războiul hibrid nu e luat în serios în România, ca mentalitate, ca doctrină, ca strategie. Războiul hibrid, războiul în mentalitatea (României) este ceea ce se întâmplă în Ucraina, cu tancuri, cu drone, cu distrugere, cu astea, războiul clasic. Războiul hibrid e ceva, pe calculator, oamenii se joacă, nu prea are impact. Și cred că există această reținere, poate, că nu pot observa foarte clar, nu s-a întâmplat în cazul României și putem ignora problema. O ignori, dar, la un moment dat, vine și te...  

Părerea mea e că cel mai mare atac al rușilor asupra României a fost în pandemie (pandemia de Covid-19)…mi-a atras atenția ca România începuse bine și a terminat cu multe manifestații, cu multe probleme. Și cu foarte multă divizare în societate, pe ultimul sau penultimul loc la nivel de rată de vaccinare. (…) Și m-am mirat pentru că România, cel puțin în perioada comunistă, nu era antiștiință. Se făcea școală... era, în general, o atitudine pozitivă față de știință. Și dintr-odată a apărut această antiștiință.  

Și ce vreau să spun prin acest lucru e că modul în care se acționează hibrid, și asta trebuie înțeles foarte bine, mai ales pe partea de dezinformare; dezinformarea nu începe o săptămână înainte. Atacul hibrid poți să spui că poate avea loc foarte rapid, dar dezinformarea nu poate ca să aibă succes dacă a început cu o săptămână înainte. Mai întâi sunt activate anumite rețele, anumite strategii. Deci dezinformarea ca să funcționeze, trebuie să ai implantate anumite ecosisteme de dezinformare. Asta înseamnă rețele de conturi pe diferite platforme, care trebuie testate. Testate cu mesaj. Când vorbeam de pandemie, dădeam exemplul cu această companie AdNow, un articol a fost publicat și în Financial Times, care are legătură cu Bulgaria, dar nu numai și care se duce, dacă începi să umbli mai departe, la două persoane din Rusia care au lucrat și pentru campania lui Putin prin 2014 sau 2016, dar compania este înființată în 2014, iarăși 2014! Un n an important după Crimeea, în care, de fapt, a început, putem spune, războiul adevărat împotriva Vestului al Rusiei. Inclusiv în România. Vine Dughin etc.  

Și vorbeam de aceste companie, deci compania aia ce a făcut? Promova de mult timp, mesaje conspiraționiste. Nu vorbea de Rusia, nu vorbea de Uniunea Europene, masaje conspiraționiste. Mesajul conspiraționist este foarte toxic. Sunt multe cercetări, Uniunea Europeană chiar a finanțat un program de cercetare, de mult timp, pentru a înțelege efectul acestor mesaje conspiraționiste. Un mesaj conspiraționist, odată ce devine pervaziv (extins), penetrează puternic în societate, îți spune așa: că n-ai încredere în nimeni, n-ai încredere în autorități, n-ai încredere în știință, n-ai încredere în nimic.  

Și atunci, de aia spun că, dezinformarea, ca să funcționeze, trebuie să pregătești terenul.  

Și asta am observat, venind din când în când în România, discutând cu oameni, nivelul de discurs conspiraționist creștea, să zic eu, la 2-3 ani de când reveneam. Aflam gogorițe, stai să vezi, că pe Kovesi au făcut-o, e mâna... Și am văzut că e reprodus acum iarăși în presă, Kovesi este... s-a vândut, cred că dl Ponta raspândește prostia asta. Kovesi a făcut nu știu ce cu... bani grei, cu vestul, care au luat-o ca să lovească. Numai prostii, numai gogorițe. Zic, dar de unde veniți cu prostiile astea? Nu că toată lumea știe. Și mai multe altele…. 

Deci discursul conspiraționist este foarte coroziv. Tu pregătești terenul, se creează un anumit orizont de așteptare și acolo pe discursul ăsta poți să plantezi tot felul de povești. Multe dezinformări în perioada pandemiei s-au făcut în România care devenise un fel de laboratori de dezinformare, să testau diferite, că așa se lucrează din punctul de vedere a rușilor, aruncă foarte mult pe piață să vadă ce prinde. Și dacă prinde un anumit mesaj, insistă și îl exploatează din nou.  

Îți trebuie puțină informație locală să vezi ce se întâmplă. De exemplu, în România nu sunt imigrați. În Germania sunt imigrații, acolo dai și lovești cu imigrații, aici dai cu altceva. Narațiunea cu Dacia e foarte interesantă, e foarte importantă cu Dacia, pentru că Dacia ce spune? Și asta e mai veche de la ruși. Ideea la ruși este să rupă orice fel de legătură culturală între România și Vest. Când vorbești…nu vorbești de romani, de ce să vorbești de romani? Romanii reprezintă legătura ta cu Vestul. Vestul trebuie să dispară din poză. Și cum s-a văzut și cu această încercare de lovitură de stat, ei nu mai voiau să vorbească de România. România-roman reprezintă legătura cu Vestul. Nu, noi suntem independenți și mergem înapoi la… Geția. (...) 

Deci orice narațiune care încearcă să dilueze, să manevreze acest discurs despre legătura dintre Vest și România, trebuie să stârnească suspiciunii.” 

Interviul integral mai jos! 



Precizări privind activitatea academică a profesorului Bjola (sursa site-ul oficial al Universității Oxford din Marea Britanie): 

Corneliu Bjola (PhD, Universitatea din Toronto) este profesor de diplomație digitală la Universitatea din Oxford și șeful grupului de cercetare Oxford Digital Diplomacy. Cercetările sale se concentrează pe impactul avut de tehnologia digitală asupra conduitei în diplomație, cu un interes special pentru diplomația publică, negocierile internaționale și metodele de contracarare a propagandei digitale. Recent, el a explorat rolul inteligenței artificiale în diplomație, examinând modul în care IA poate remodela funcțiile diplomatice cheie, inclusiv negocierile internaționale, gestionarea crizelor și diplomația publică. Lucrările sale investighează modul în care instrumentele bazate pe inteligența artificială pot îmbunătăți procesul decizional, pot optimiza strategiile de negociere și pot îmbunătăți mecanismele de răspuns la crize, abordând în același timp provocările pe care le ridică inteligența artificială, cum ar fi preocupările etice și riscul de părtinire algoritmică în comunicările diplomatice. 

Profesorul român de la Oxford a fost implicat în organizarea de sesiuni de formare pentru ministerele afacerilor externe și academiile diplomatice din Regatul Unit, Uniunea Europeană, Germania, Grecia, Georgia, Spania, Israel, Lituania, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Armenia, Honduras, Bahrain, România, precum și pentru organizații internaționale precum UNITAR, Organizația pentru Cooperare Digitală, United Nations System Staff College, Commonwealth, Organizația Internațională a Muncii și Fondul Națiunilor Unite pentru Populație. 

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.