"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Pe 28 noiembrie 2025, după șase ani în funcția de șef al Oficiului Președintelui Ucrainei, Andriy Yermak și-a dat demisia. Investigatorii Biroului Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) au efectuat percheziții la domiciliul și la locul său de muncă în dimineața zilei de 28 noiembrie și deja, în cursul după-amiezii, președintele Volodimir Zelenski a anunțat demisia acestuia.
Momentan, Yermak nu a fost pus oficial sub acuzare. Conform legislației ucrainene, o persoană devine suspectă din momentul în care i se înmânează notificarea de suspiciune. Acest document descrie, de regulă, faptele pe care organele de aplicare a legii le consideră infracționale. În termen de trei zile de la emiterea notificării, trebuie să aibă loc o ședință de judecată pentru stabilirea unei măsuri preventive.
Totuși, perchezițiile sunt legate de "Mindich-gate" – un scandal de corupție de amploare ce vizează compania de stat Energoatom, în centrul căruia se află prietenul și fostul partener de afaceri al lui Zelenski, Timur Mindich.
Un scandal major de corupție în sectorul energetic
Este vorba despre cincisprezece luni de muncă, zeci de ore de interceptări telefonice, peste 70 de percheziții la care au participat toți detectivii NABU. NABU și Procuratura Specializată Anticorupție (SAPO) au desfășurat Operațiunea "Midas", dezvăluind problema corupției la cele mai înalte niveluri ale puterii ucrainene.
Pe 10 noiembrie 2025, rezultatele anchetei au fost făcute publice, fiind descoperită o organizație infracțională ai cărei membri controlau activitatea unei întreprinderi strategice de stat — Compania Națională de Producere a Energiei Nucleare Energoatom — prin scheme de corupție.
Potrivit anchetei, organizația primea sistematic între 10% și 15% din valoarea contractelor de la contractorii Energoatom.
Conform legii ucrainene, în perioada legii marțiale, Energoatom are dreptul să nu efectueze plăți către contractori. Pentru a primi banii, aceștia trebuiau să ofere un "comision" din sumă către așa-numitul "back office" (structura în care se aflau membrii organizației infracționale). Dacă nu acceptau, nu primeau nimic. Practica a fost denumită drept "bariera". Au existat numeroase scheme similare.
Totodată, participanții la această schemă controlau deciziile de personal, achizițiile și fluxurile financiare, gestionând efectiv o companie cu venituri anuale de peste 200 de miliarde de grivne (4,10 miliarde de euro) prin intermediul unor persoane fără atribuții oficiale, dar care acționau ca "supraveghetori".
Organizatorii schemei au fost Timur Mindich și Oleksandr Tsukerman. Iar cu sprijinul fostului ministru al Energiei și al ministrului Justiției Herman Halushchenko (care și-a dat demisia), al fostului consilier al ministrului Energiei Ihor Mironok și al directorului executiv pentru protecție fizică și securitate al Energoatom, Dmytro Basov, organizația s-a extins.
De asemenea, Mindich este suspectat că ar fi exercitat presiuni asupra actualului secretar al Consiliului Național de Securitate și Apărare (NSDC), Rustem Umerov, fost ministru al Apărării.
În înregistrările scurse, Tsukerman discută despre transferuri de bani către vicepremierul Oleksiy Chernyshov.
Se menționează că Chernyshov construiește complexul rezidențial "Dinastia", iar printre "clienți" se află și Andrii Yermak.
Detectivii NABU au efectuat deja percheziții la suspecți. Însă, Mindich și Țukerman au părăsit țara și au fost dați în urmărire.
Cine și cum a încercat să submineze instituțiile independente anticorupție
Pe 22 iulie, în pofida apelurilor publice prin care s-a cerut respingerea Legii nr. 12414, Rada Supremă a Ucrainei a adoptat-o.
Această lege a acordat anumite competențe Procuraturii Generale asupra NABU și SAPO. Cu alte cuvinte, organele anticorupție au fost, în mod efectiv, subordonate Procurorului General, pierzându-și autonomia. Anterior, aceste instituții funcționau ca entități independente politic, cu competențe clar delimitate — niciun alt organ nu avea dreptul să intervină în aspectele aflate în jurisdicția NABU și SAPO.
Conform noii legi, Procurorul General devenea, în mod efectiv, superiorul procurorilor SAPO în locul șefului acestei structuri. În practică, asta însemna ca Procurorul General să decidă care procuror supraveghează investigațiile NABU. În acest caz, Procuratura Generală și-ar fi putut folosi autoritatea pentru a interveni în activitatea NABU în cazul dosarelor importante.
Anterior, transferarea dosarelor de la NABU era interzisă. Totuși, legea a eliminat această regulă, permițând Procurorului General să preia orice dosar NABU și să îl repartizeze altui procuror.
La rândul său, directorul NABU ar fi putut recupera dosare de la alte instituții, însă doar cu acordul Procurorului General, și nu al șefului SAPO, cum se întâmpla anterior.
În plus, șeful SAPO a pierdut competența de a soluționa disputele referitoare la ordinea preluării dosarelor pentru NABU; aceste atribuții au fost transferate Procurorului General.
Mai mult, noua lege a introdus o prevedere expresă care acorda Procurorului General autoritatea de a examina cererile de închidere a tuturor dosarelor penale împotriva înalților funcționari (conform unei liste specifice de funcții) și de a le închide în baza rezultatelor acestor examinări.
Totuși, reacția publică puternică a determinat Guvernul și, personal, pe președintele Volodimir Zelenski să își reconsidere poziția. Astfel, pe 31 iulie, sub presiunea protestelor și a reacției internaționale, Parlamentul ucrainean a adoptat o nouă lege care a restabilit independența NABU și SAPO. Președintele Volodimir Zelenski a promulgat-o rapid.
Viktor Prudkovskyi, președintele Comisiei Disciplinare a NABU, a sugerat că legea menită să submineze independența structurii pe care o reprezintă a reprezenta a fost un răspuns la activitatea referitoare la unele dosare de corupție.
"În mai mare măsură, tind să cred că Guvernul a urmărit să subordoneze NABU nu din cauza unor dosare specifice, ci din cauza altor factori, mai semnificativi. Sunt determinat să cred acest lucru ținând cont de forma atacului asupra NABU — o lovitură coordonată din mai multe direcții, folosind mai multe instituții de stat și mass-media", a declarat Prudkovskyi.
În ultimii ani, NABU și SAPO au desfășurat cele mai răsunătoare investigații anticorupție din Ucraina — care au vizat de la foști deputați și judecători până la miniștri și oligarhi. Între 2023 și 2025, au fost deschise peste 1.300 de dosare penale, zeci din acestea s-au soldat deja cu condamnări, iar miliarde de hrivne din prejudicii au fost recuperate de stat.
Între timp, un nou dosar de mare amploare a ieșit la iveală, implicând zeci de funcționari și dezvăluind o corupție la scară largă în cele mai înalte eșaloane ale puterii.
Cert este că, în timpul verii, persoanele implicate în acte de corupție au aflat că apartamentul lui Mindich era interceptat, iar acest fapt a devenit unul din motivele atacului asupra NABU și SAPO, pentru a "îngropa" în cele din urmă dosarul.
Din acel moment, organele anticorupție NABU și SAPO au început treptat să formuleze suspiciuni oficiale împotriva membrilor organizației infracționale.
Însă, ca replică, pe lângă atacul asupra acestor instituții, autoritățile l-au "reținut" pe unul dintre detectivii NABU, Ruslan Mahamedrasulov, care a documentat activitatea lui Mindich și a altor persoane în cadrul operațiunii "Midas".
Cu o zi înainte de votul asupra legii menționate, detectivul și tatăl său au fost plasați în arest preventiv (SIZO), deoarece Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și Procuratura Generală îi suspectează că ar fi pus la cale ajutorarea statului agresor, Rusia. Potrivit versiunii acestor structuri, cei doi ar fi intenționat să vândă semințe de cânepă în Daghestan, Rusia: tatăl le cultiva, iar fiul intermedia organizarea vânzării.
Totuși, singura probă prezentată de SBU a constat într-o înregistrare în care se discută despre vânzarea acestei cânepi către Uzbekistan (unde cânepa este legală). Martorul care a confirmat această versiune despre Uzbekistan a fost, la rândul său, pus sub acuzare de SBU pentru presupusă mărturie mincinoasă, deși acest lucru contravine legii, întrucât doar instanța poate evalua veridicitatea unei mărturii după examinarea tuturor probelor.
După confiscarea telefonului lui Mahamedrasulov, SBU a formulat suspiciuni suplimentare împotriva acestuia, bazându-se exclusiv pe mesajele găsite în corespondență.
În același timp, canale anonime de Telegram asociate cercurilor guvernamentale au lansat o campanie falsă: postările susțineau că Mahamedrasulov nu ar fi fost implicat în Operațiunea "Midas". Totuși, Centrul de Acțiune Anticorupție a publicat un document care infirmă pe deplin această afirmație.
În cele din urmă, pe 3 decembrie, instanța a modificat măsura preventivă aplicată detectivului. Acesta a fost eliberat sub control judiciar. El este obligat să se prezinte la audieri atunci când este citat.
Fie că a fost o coincidență sau o legătură directă, instanțele i-au eliberat pe tată și fiu abia după ce Andriy Yermak a demisionat din funcția de șef al Oficiului Președintelui — iar acuzarea și-a schimbat brusc poziția privind detenția lor.
Mai mult, autoritățile au încercat să introducă o "pistă rusească" în cazul NABU și să discrediteze agenția. În aceeași zi în care detectivul NABU a fost reținut, forțele de ordine l-au demascat pe Fedir Hristenko, deputat din partidul pro-rus interzis OPZZh și agent FSB, acuzându-l de trădare de stat. Acesta a susținut că ar fi influențat NABU și că ar fi fost "în contact apropiat" cu Mahamedrasulov.
Cum își înfige Rusia tentaculele prin intermediul corupției
Toate acestea s-au întâmplat în pofida faptului că biroul în care au fost realizate schemele din sectorul energetic, respectiv unde au fost spălate fondurile obținute ilegal, aparține familiei fostului deputat Andriy Derkach, care în prezent este senator în Rusia.
Potrivit surselor, Derkach ar fi primit aproximativ două milioane de dolari din acest "birou din umbră" (conform investigației, o parte semnificativă a operațiunilor, inclusiv retragerile de numerar, a fost efectuată în străinătate). Este probabil ca Derkach să fi influențat procesul decizional al persoanelor menționate anterior.
Merită menționat că Derkach este cunoscut drept o figură vizată de investigații privind posibila ingerință în alegerile din SUA și legături cu serviciile de informații ruse. În 2022, Derkach a fost sancționat de Statele Unite pentru desfășurarea de activități în interesul Rusiei și pentru răspândirea de dezinformări.
În plus, Mindich și echipa sa au făcut lobby pentru achiziționarea a două reactoare nucleare rusești deținute de Bulgaria. Ulterior, Bulgaria a refuzat, însă Halushchenko a susținut că subiectul rămâne deschis.
În cel mai bun caz, aceste reactoare ar deveni operaționale peste zece ani. În situația actuală din sectorul energetic, ele nu ar ajuta, ci ar consuma resurse financiare. Mai mult, funcționarea reactoarelor nucleare din Ucraina este în prezent suspendată, deoarece acestea produc energie care nu poate fi transmisă din cauza transformatoarelor distruse.
Volodymyr Kudrytskyi, președintele Consiliului de Administrație al Companiei Naționale de Energie "Ukrenergo", a fost unul dintre puținii care au lucrat la protejarea unităților energetice, transformatoarelor și stațiilor electrice. Totuși, în urmă cu un an, Kudrytskyi a fost demis din această funcție, iar în înregistrările publicate de NABU se poate auzi cum infractorii discută despre cum să-i facă o înscenare lui Kudrytskyi pentru a părea vinovat.
Partenerii occidentali aveau încredere în Ukrenergo și au oferit asistență. În schimb, Energoatom nu a mai primit niciun sprijin din 2013, deoarece, încă de atunci, în jurul companiei au gravitat personaje controversate.
Ce legătură are Șeful Oficiului Prezidențial cu toate acestea?
În cercurile politice ucrainene se consideră, la o scară largă, că nu ar fi fost posibilă corupția la cele mai înalte niveluri ale puterii fără ca oficiali de prim rang, mai ales Yermak, să aibă informații în acest sens. Mențiunea în cauză este și mai relevantă, în condițiile în care a fost concentrată o putere excesivă la nivelul Oficiului Prezidențial, pe care Yermak îl conducea.
Yermak a exercitat o influență semnificativă asupra politicii ucrainene. De exemplu, l-a numit pe Andrii Sybiha în funcția de ministru al Afacerilor Externe. Omologul direct al acestuia în SUA este secretarul de stat Marco Rubio, care, printre altele, gestionează politica externă. În timp ce fostul ministru de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, avea o relație apropiată cu predecesorul lui Rubio, Antony Blinken, Sybiha nu are un contact la fel de strâns. În locul lui Sybiha, Yermak era cel care călătorea în SUA, deși are lacune semnificative în a comunica în limba engleză. Pe de altă parte, Yermak nu este respectat nici de democrați, nici de republicani.
Mai mult, nu este clar dacă Yermak a transmis președintelui Ucrainei toate informațiile veridice privind afacerile externe și interne. Surse externe au relatat că acesta nu l-a informat pe Zelenski despre subiectele discutate cu politicienii occidentali.
Se pare că Andriy Yermak "și-a jucat propriul joc" pentru a uzurpa puterea. Ucraina se confruntă cu numeroase probleme strategice în diverse sectoare, iar reacțiile vin cu întârzieri semnificative. Totul a început cu blocarea pregătirilor pentru invazia la scară largă, deși toate sursele autorizate, inclusiv serviciile de informații ale Statelor Unite și Regatului Unit, au avertizat exact de unde va veni atacul. De aceea armata rusă a ajuns cu ușurință în regiunea Kiev din nord și în regiunea Nicolaev din sud. Totuși, nu se știe dacă acțiunile sale au fost cu adevărat deliberate.
Printr-un miracol, armata ucraineană a oprit înaintarea, dar ulterior Yermak a influențat din nou cursul războiului. De exemplu, ucrainenii solicită de ani de zile construirea de fortificații și extinderea producției de drone și alte arme, însă "răspunsurile" apar doar după ce armata rusă a depășit deja Ucraina în aceste sectoare.
Yermak i-a îndepărtat pe aproape toți reformatorii eficienți, inclusiv pe cei care au dezvoltat Forțele de Sisteme Fără Pilot și au achiziționat drone. Drept urmare, Ucraina a pierdut un an — un an în care ar fi putut "depăși" Rusia. De asemenea, a încercat să îi îndepărteze pe cei care puteau avea acces direct la Zelenski și îi puteau furniza rapoarte veridice. Printre aceștia se numără șeful Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei, Kyrylo Budanov, și șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei, Vasyl Maliuk. Astfel, a încercat să creeze o "bulă de confort" pentru sine și pentru Zelenski, în care toți spuneau ceea ce ei doreau să audă, în timp ce Ucraina se scufunda.
Demisia mult așteptată a lui Yermak
Primele semne ale demisiei lui Yermak au apărut în timpul protestelor ucrainenilor împotriva legii menționate anterior, care urmărea să elimine independența NABU și SAPO. La acel moment, șeful Oficiului Prezidențial — pe care mulți din cercurile politice îl considerau adevăratul inițiator al atacului asupra NABU și SAPO — se afla într-o vizită externă. Atunci, prim-vicepremierul și ministrul Transformării Digitale, Mykhailo Fedorov, a lansat ideea demiterii lui Yermak.
Un nou semnal a apărut odată cu începutul "Mindich-gate". Pe măsură ce scandalul a luat amploare, s-a format o întreagă coaliție în cadrul conducerii politice, care s-a pronunțat pentru destituirea lui Yermak. În cele din urmă, în ziua în care au fost efectuate percheziții la domiciliul lui Yermak, Zelenski a anunțat demisia acestuia.
Demisia lui Yermak a creat un vid considerabil în cadrul Guvernului — în peste cinci ani, "oamenii săi" au ocupat efectiv numeroase funcții. Viitorul lor depinde acum de doi factori: capacitatea de a-și demonstra utilitatea, respectiv existența sau absența problemelor cu agențiile anticorupție. În final, unii vor fi demiși, iar alții vor rămâne, reorientându-se către noi centre de influență.
"Mindich-gate" nu s-a încheiat, desigur. Ar putea să mai genereze scandaluri de mare amploare și alte demisii — însă vârful său politic a fost deja depășit.
Implicarea NABU și SAPO în acest proces înseamnă că nu mai este vorba doar despre o luptă personală pentru influență. Acum este vorba despre sistemul de echilibre și contraponderi — și chiar despre valori.
Profitând de această fereastră de oportunitate, Zelenski va încerca să relanseze parțial mecanismul statului și să restabilească o atmosferă de unitate în cadrul echipei, inclusiv prin delegarea unei responsabilități mai mari în special către Parlament și Guvern.
Concluzii
Totul indică aspirația autentică a ucrainenilor către lumea civilizată și eradicarea corupției. Informațiile prezentate mai sus tocmai asta confirmă.
În special, după binecunoscuta Revoluție a Demnității din 2014, în timpul căreia ucrainenii au transmis întregii lumi că aparțin Europei democratice și au respins politicienii pro-ruși, au debutat o multitudine de reforme. Printre acestea s-a numărat introducerea unui sistem anticorupție, care a devenit o marcă definitorie a parcursului occidental al Ucrainei.
