Erau unii care ziceau: „Noi cu fiii şi cu fiicele noastre suntem mulţi, să ni se dea pâine să ne hrănim şi să trăim”.
Alţii ziceau: „Ne-am pus zălog viile şi ogoarele şi casele noastre, ca să ne luăm pâine să ne astâmpărăm foamea”.
Iar alţii ziceau: „Noi luăm bani cu camătă ca să plătim bir regelui, zălogindu-ne viile şi ogoarele noastre”.
Nu, nu sunt comentariile ușor arhaizate ale unor români supărați pe situația fiscală. Sunt versetele 2-4 din capitolul 5 al Cărții lui Neemia.
Dar așa ar putea arăta și relatările, peste ani, despre România în timpul domniei guvernatorului Ilie.
Lui Ilie Bolojan i s-a făcut o rugăciune de binecuvântare, pe scenă, cu sala plină, din partea unui pastor baptist.
Dacă binecuvântarea ar fi fost dată de un preot sau de un episcop ortodox ȘI DACĂ primul ministru ar fi fost altul, toată presa ar fi vuit și ar fi condamnat gestul. În schimb, a fost lăudat și prezentat ca inedit. Fondurile guvernamentale fac minuni!
Dar binecuvântarea cu pricina nu a primit-o atât actualul prim-ministru Ilie Bolojan, ci Ilie Bolojan - fostul primar al Oradiei și fostul președinte al Consiliului Județean Bihor. De la cel mai bine reprezentant cult neoprotestant din zonă.
În comentarii, membrii comunității locale, printre care și baptiști, sunt destul de revoltați.
Cred și eu, mai ales că actualul guvern merită întrebat, cum i-a întrebat și proorocul Neemia pe mai marii din Ierusalim: „Nu faceţi bine... Nu vi se cuvine oare să umblaţi în frica lui Dumnezeu, ca să înlăturaţi ocara neamurilor vrăjmaşe nouă?” (Neemia 5, 9).
Pentru că asta este și problema noastră: rătăcim de peste 35 de ani și „alegem” din frică și neputințe, în loc să ridicăm din poporul nostru un Neemia care să reconstruiască țara și să poată spune „pâinea de conducător n-am cerut-o, deoarece poporul acesta avea de dus o muncă grea”.