Noi dezvăluiri importante în speța milionarului Mihai Bizu care a încercat să-și înece soția într-un jacuzzi și al cărui proces se reia, grație unei decizii a Curții de Apel, de la zero, deși inculpatul primise o decizie definivă chiar de la judecătoarea curajoasă Raluca Moroșanu. Avocatul agresorului a fost actualul ministru al Justiției

Publicația Dela0.ro prezintă, într-o postare pe pagina sa oficială de Facebook, semnată de jurnaliștii Diana Oncioiu și Vlad Stoicescu și intitulată „Justiție fără dreptate: cum a fost posibilă anularea condamnării milionarului Mihai Bizu la Curtea de Apel București și care e rolul judecătoarei Raluca Moroșanu în toată povestea”, detaliile semnificative ale unui proces de răsunet în care a fost implicată, într-adevăr, la un moment dat și curajoasa judecătoare de la Curtea de Apel București care le-a înfruntat pe șefele din justiție și a afirmat răspicat, în fața camerelor de luat vederi că tot ce a susținut judecătorul Laurențiu Beșu în documentarul Recorder este adevărat - artificii ale conducerii CAB și CSM în marile dosare de corupție și nu numai, pentru favorizarea infractorilor. 

Imedit după acest moment de curaj, prezentat și de PODUL pe pagina sa de Facebook, judecătoarea Moroșanu a devenit ținta unei campanii de linșaj din partea trompetelor AUR și PSD din on-line și media, reproșându-i-se, în special, schimbarea încadării juridice în cazul unui milionar care încercase, aparent, să-și omoare soția (de la „tentativă de omor”, la „lovire și alte violențe”). 

Linșarea se bazează, în special, pe o serie de articole apărute vara trecută în publicația Dela0, scrise de aceiași jurnaliști mai sus menționați, care chestionau însă numirea lui Radu Marinescu, în fruntea Justiției cu susținerea PSD, în condițiile în care avocatul din Craiova îl apărase, între 2021 și 2023, chiar pe cel suspectat de tentativă de omor (afaceristul Mihai Bizu), dar și deciziile instanțelor și tergiversările revoltătoare în această speță. În perioada în care era avocatul lui Bizu, Marinescu a pledat pentru schimbarea încadrării juridice a faptelor, de la „tentativă de omor” la „lovire și alte violențe”, argumentând că agresiunea nu ar fi fost suficient de gravă pentru a justifica acuzația inițială.

Acum, cei doi au revenit cu explicații suplimentare pentru a oferi un tablou complet în speța milionarului al cărui proces, culmea!, se va relua în 2026, de la început, tocmai ca urmare a unei decizii controversate a Curții de Apel București cu care însă judecătoarea Moroșanu (care îl condamnase pe inculpat la doi ani și opt luni de închisoare cu executare) nu are nicio legătură.

Alte precizări importante. Mihai Bizu este un milionar cu afaceri în zona imobiliară, construind inclusiv la Chiajna, comună care este gestionată de un apropiat al soților Lia și Mihai Savonea, primarul liberal Mircea Minea, aflat în funcție de peste 25 de ani și trimis în judecată de DNA pentru fapte de corupție. Pe lângă faptul că locuința principală a familiei Savonea se află la Chiajna, soțul Mihai Savonea este și el implicat în afaceri imobiliare (cu fratele primarului, care este nașul unui interlop din localitate). Deci nu este exclus să se fi intersectat în afaceri și cu milionaru Bizu. 

Și mai interesant e faptul că trompetele care o linșează acum pe judecătoarea Moroșanu - gen Luju.ro - după ce îi reproșează că a fost prea blândă cu milionarul, arată că ea este cercetată disciplinar de către Inspecția Judiciară pentru sentința dată în cazul lui Bizu (dar nu pentru că sentința a fost prea blândă, ci pentru că din cauza ei fi milionarul ar fi petrecut un an în închisoare pentru că colegul său de complet era incompatil cu speța! Efectiv noaptea minții!)

Redăm mai jos integral precizările mult mai valoroase ale publicației Dela0:

Judecătoarea Raluca Moroșanu de la Curtea de Apel București (CAB) a fost ieri protagonista unui moment excepțional, când a luat cuvântul la conferința de presă organizată de instanță pentru a spune, de față cu toată conducerea CAB, că sunt reale neregulile expuse de Recorder în documentarul video „Justiție capturată”. 

Dela0.ro a publicat în vara lui 2025 o serie de articole despre procesul unui influent om de afaceri, Mihai Bizu, trimis în judecată pentru tentativă de omor după ce a încercat (în august 2020) să-și înece soția într-un jacuzzi.  

La instanța de fond, avocatul lui Mihai Bizu a fost actualul ministru al Justiției, Radu Marinescu.  

De-a lungul celor trei ani de reprezentare juridică (2020-2023), avocatul Marinescu a încercat cu asiduitate să convingă judecătorii că scufundarea repetată a partenerei și lovirea ei nu echivalează cu o tentativă de omor, ci e un episod mai violent de ceartă conjugală. Ar fi trebuit să o țină mai mult sub apă, cel puțin 5-6 minute, a pledat Radu Marinescu, avertizând instanța că mărturia victimei e exagerată, fiind marcată de subiectivism și de spaima aflării sub apă. 

Instanța de fond (Tribunalul București) l-a condamnat pe Mihai Bizu pentru tentativă de omor, dispunând însă suspendarea executării pedepsei. Afaceristul a făcut apel. 

Dosarul a ajuns la Curtea de Apel București la un complet format din judecătorii Raluca Moroșanu și Bogdan Alexandru Dari, cel din urmă fiind președintele de complet. Cei doi au dispus schimbarea încadrării faptelor, din tentativă de omor în lovire și alte violențe. Iar pe 7 iulie 2025 l-au condamnat pe omul de afaceri la 2 ani și 8 luni de închisoare cu executare (pentru un cumul de infracțiuni: lovire, lipsire de libertate și influențarea declarațiilor).  

La 3 zile de la condamnare însă un alt complet CAB a decis punerea de îndată în libertate a lui Mihai Bizu. Acesta formulase o cale extraordinară de atac împotriva sentinței definitive, acuzând faptul că fusese condamnat de un complet constituit nelegal. Unul dintre judecători - chiar președintele completului, Bogdan Dari - era incompatibil.  

De ce? Magistratul fusese unul dintre judecătorii de drepturi și libertăți pe la care trecuse speța la fond. Mai exact, când dosarul Bizu se afla încă în faza de urmărire penală, Bogdan Dari semnase o încheiere de ședință care dispunea prelungirea arestării preventive a afaceristului. Dispoziția în cauză este din 4 septembrie 2020. 

Acestea sunt faptele. Dar e fundamentală și interpretarea lor.   

Componența completului CAB care a judecat apelul formulat de Mihai Bizu nu a fost decisă de judecătorii Raluca Moroșanu și Bogdan Dari. La nivelul instanțelor există persoane specific desemnate să facă aceste repartizări. 

O astfel de persoană poate să fie un grefier sau chiar grefierul șef. Persoana desemnată cu repartizarea se asigură la înregistrarea dosarului pe rolul instanței că judecătorii aleși nu se află într-o situație de incompatibilitate. Se întocmește un raport în acest sens, care este atașat la dosar. 

În calea extraordinară de atac formulată împotriva condamnării sale definitive, avocații lui Mihai Bizu nu invocă însă existența unui astfel de raport. Invocă doar existența încheierii judecătorești din septembrie 2020, care conține semnătura lui Bogdan Dari. Și mai invocă decizia penală din iulie 2025, care conține de asemenea semnătura aceluiași judecător. De aici, starea de incompatibilitate. 

Cine ar fi trebuit însă să o semnaleze, dacă nu exact raportul neîntocmit la momentul repartizării dosarului Bizu la CAB?   

Potrivit Gândul, Mihai Bizu le-a făcut plângere la Inspecția Judiciară celor doi judecători - Raluca Moroșanu și Bogdan Dari - pentru că ar fi ignorat “actele de la dosar”. Acestea ar fi indicat starea de incompatibilitate, scrie Gândul. Publicația insinuează practic că cei doi judecători ar fi ignorat raportul grefierului. Doar că acesta nu a existat. 

În lipsa raportului respectiv, singura cale de constatare a stării de incompatibilitate ar fi fost parcurgerea de către judecătorii din complet a tuturor actelor referitoare la măsurile preventive dispuse în cauză. 

Însă judecătorii de apel nu stau să verifice încheierile de ședință pe măsurile preventive anexate la dosarul de fond. Mai ales într-o cauză cu un inculpat potent financiar, care contestă absolut toate dispozițiile de instituire și verificare ale unor astfel de măsuri, aceste acte pot fi foarte multe, fără a mai fi relevante la judecarea apelului. 

În cazul lui Mihai Bizu aceste încheieri de ședință pe măsuri preventive au fost cu zecile între 2020 și 2023, într-un permanent du-te-vino pe linia Tribunalul București (care dispunea măsurile) - Curtea de Apel București (care judecat apelurile formulate de apărătorii lui Bizu împotriva măsurilor preventive). 

Tocmai acest peisaj judiciar extrem de stufos justifică nevoia existenței unui raport de grefier atașat la orice dosar, care să constate o eventuală incompatibilitate nesesizată la desemnarea completului de judecată. Mai ales că un proces penal se poate întinde pe ani și ani de zile. În cazul Mihai Bizu au fost cinci, pentru o tentativă de omor cu aproape zece martori. 

Surse Dela0.ro ne-au indicat că acest raport obligatoriu nu a fost atașat la dosarul CAB în care judecătorii Moroșanu și Dari l-au condamnat cu executare pe afaceristul Mihai Bizu pentru lovire și alte violențe. 

Bizu nu a făcut nici trei zile de închisoare, fiind imediat eliberat de un alt complet CAB, care i-a admis în principiu (adică strict procedural) o contestație în anulare. Aceasta a fost judecată și pe fond la final de noiembrie 2025, când decizia de condamnare a fost desființată și s-a dispus rejudecarea apelului. În 2026, procesul (din apel) o ia de la capăt. 

De ce acel raport de grefier nu a fost atașat la dosarul CAB ? Cum e posibil ca la o instanță de rangul Curții de Apel București să se producă o astfel de eroare? Cum e posibil ca o instanță precum CAB să nu asigure un complet compus legal, condiție minimă în desfășurarea activității judecătorești? 

Să mergem pe ipoteza că magistratul Bogdan Dari ar fi trebuit să își amintească singur în 2025 că fusese judecător de drepturi și libertăți într-o zi din septembrie 2020, într-un dosar de măsuri preventive avându-l ca parte pe același Mihai Bizu. În condițiile volumului de activitate judecătorească, e neverosimil totuși ca pe această așteptare să se bazeze conducerea Curții de Apel București. 

Având în vedere atmosfera inflamată a acestor zile, încă o ipoteză ar putea fi formulată: au fost dinadins trimiși judecătorii Moroșanu și Dari să judece într-un complet constituit nelegal? 

Oricare ar fi răspunsul, felul în care e organizată activitatea judecătorească la CAB produce o justiție fără dreptate. Precum în cazurile prezentate de Recorder în documentarul „Justiție capturată”, și în dosarul milionarului Mihai Bizu societății nu-i mai rămâne decât să constate un eșec judiciar de proporții. (sursa: Dela0/Facebook)

Context. Conferința de presă, de joi, de la Curtea de Apel București, menită să inducă ideea că justiția e sub presiunea unor „grupuri” care atacă „independența” magistraților subordonați Liei Savonea, a debutat cu o declarație-bombă a judecătoarei Moroșanu. Aceasta a întărit că toate afirmațiile magistraților (procurori și judecători) din documentarul Recorder privind „capturarea justiției” sunt adevărate:

„Mă numesc Raluca Moroşanu, sunt judecător la Secția 1 penală a Curții de Apel București; am 26 de ani de magistratură din care 19 la CAB. Am venit aici ca să-l susțin pe colegul Laurențiu Beșu și să spun că tot ce a spus el acolo (în documentarul Recorder) este adevărat. Dacă va fi contrazis, este o minciună, da?

Aici la Curtea de Apel București muncim foarte mult, conducerea nu ne ajută de niciun fel, suntem terorizați pur și simplu cu acțiuni disciplinare și cu tot ce știți dvs că ni se întâmplă. Nu vreau să vă spun cum este atmosfera și în ce situație toxică și încordată suntem.

O parte din colegii mei sunt de acord cu mine, nu știu cealaltă parte ce va face, iată sunt aici, unii vor susțineți probabil conducerea. Așa ca paranteză nu am fost nici ofițer acoperit, nici la doi și un sfert. Am fost toată viața magistrat, colegii din țară mă știu pentru că am fost și formator la Institutul Național al Magistraturii și la Școala națională de grefieri aproape 15 ani și ei vor ști că nu mint. Dacă nu-l cred pe colegul Laurențiu, măcar să mă creadă pe mine”