VIDEO. Finanțistul american care îl consideră pe Vladimir Putin cel mai bogat om din lume: „Dacă oprește războiul din Ucraina, criminalul de la Kremlin va fi lichidat de statul mafiot pe care el însuși l-a creat” / „Când va părăsi Kremlinul va fi într-un sicriu”

Celebrul investitor american Bill Browder, considerat de peste două decenii adversarul cel mai înverșunat al lui Vladimir Putin din Occident și cel care aprecia că tiranul de la Kremlin ar putea fi cel mai bogat om din lume, a comentat întâlnirea Trump-Putin din Alaska, punctând un aspect esențial: însăși supraviețuirea fizică a lui Putin depinde de continuarea războiul din Ucraina.  

Detalii pe larg mai jos despre incidentul dramatic care l-a transformat pe Browder dintr-un puternic investitor în Rusia în cel mai aprig critic al Kremlinului, fiind, printre altele inițiatorul Legii Magnițki prin intermediul căreia sunt sancționați oligarhii lui Putin.   

„Singura speranță credibilă de supraviețuire a președintelui rus în statul mafiot pe care el însuși l-a creat este să prelungească „operațiunea militară specială” din Ucraina sau să câștige în termeni atât de scandaloși încât să-și poată îndrepta atenția către alte foste state cliente, alte victime”, apreciază Browder. 

Redăm mai jos integral opinia lui Browder publicată de Daily Mail:  

„Peste un milion de ruși au fost uciși sau răniți grav pe câmpul de luptă din Ucraina.  

Există însă un om care își datorează viața continuării masacrului. 

Pentru Vladimir Putin, încheierea păcii înseamnă moarte sigură – prin asasinat, răsturnare și execuție sau, în cel mai fericit caz, o celulă de închisoare internațională unde își va petrece tot restul vieții ca și criminal de război. 

Singura speranță credibilă de supraviețuire a președintelui rus în statul mafiot pe care el însuși l-a creat este să prelungească „operațiunea militară specială” din Ucraina sau să câștige în termeni atât de scandaloși încât să-și poată îndrepta atenția către alte foste state cliente, alte victime. 

La urma urmei, supraviețuirea a fost principalul obiectiv al lui Putin când a lansat invazia în 2022. 

În divagațiile sale interminabile despre istorie, președintele rus pretinde cu tărie că toată Ucraina – nu doar regiunile estice Donbas, Donețk și Crimeea – face parte din imperiul rusesc. 

Putin susține că misiunea sa este de a reuni fostele teritorii, negând în același timp Kievului șansa de a se alătura NATO. Din punctul de vedere al intereselor rusești, acestea ar putea fi o justificare logică pentru război. 

În realitate, motivele reale din spatele acestui război sunt mult mai cinice și au legătură direct cu strategia lui Putin de a se agăța de putere – și, astfel, de viață. Este o strategie despre care a vorbit însuși Niccolo Machiavelli, filosoful calculat care a scris manualul dictatorilor. 

Războiul, spunea el, este singura pârghie esențială a puterii. Iar psihopatul Putin poate folosi această pârghie în mod deosebit de eficient, deoarece este dispus să sacrifice milioane de vieți în interesul propriu – ale rușilor, ucrainenilor, europenilor și chiar ale americanilor, dacă este necesar. 

Europa are norocul că Ucraina s-a dovedit a fi un adversar extraordinar de tenace și curajos.  

Dacă ucrainenii nu ar fi luptat atât de feroce împotriva unui inamic care îi depășește numeric de multe ori, Putin și-ar fi îndreptat mașinăria de război către o altă țintă – foarte probabil Polonia. 

Războiul este motivul pentru care a rămas conducătorul Rusiei timp de mai bine de 25 de ani. Dacă nu ar fi reușit să creeze distrageri, ar fi fost dat afară din funcție cu mult timp în urmă. 

În Rusia, nivelul de trai s-a deteriorat treptat, până în punctul în care mulți oameni trăiesc mai rău decât în timpul guvernării sovietice.  

Economia a stagnat, inflația a crescut la 10% și chiar și veniturile din energie, atât de lăudate, sunt în scădere. 

Corupție este un cuvânt prea slab pentru a descrie jaful generalizat care a înlocuit birocrația comunistă. Rusia este statul mafiot suprem, iar Putin este nașul său. 

Am motive întemeiate să știu asta. Din 2005, când mi s-a interzis intrarea în Rusia și am fost pus pe lista persoanelor căutate, Putin a încercat în mod evident să preia controlul asupra firmei mele de gestionare a activelor și să fure 230 de milioane de dolari din taxele pe care afacerea mea le-a plătit guvernului rus. 

Patru ani mai târziu, avocatul meu și prietenul meu apropiat Sergei Magnițki a fost bătut până la moarte într-o celulă din Rusia pentru că a dezvăluit această fraudă de proporții. 

Crimele comise de stat au devenit atât de frecvente în Rusia, încât moartea oricărei personalități proeminente este considerată, în general, un asasinat – de obicei, prin intermediul unei bombe plasate în mașină, otrăvire sau cădere de la o fereastră aflată la etaj. 

Putin este paranoic în ceea ce privește siguranța sa personală – și are motive întemeiate. 

Iar pe măsură ce instabilitatea crește, el va deveni tot mai conștient de amenințările reprezentate de activiștii antiguvernamentali, „adversari” străini și chiar oficiali însetați de putere din propria sa tabără. 

Într-un fel sau altul, este foarte probabil că, atunci când va părăsi Kremlinul, va fi într-un sicriu. 

Ca orice gangster, instinctul primar al lui Putin este supraviețuirea. Abia apoi vin și banii. 

Când a zburat în Alaska pentru așa-numitele negocieri de pace vinerea trecută, el avea doar două obiective reale: să evite sancțiunile  și să se reafirme ca un broker de putere internațional respectat. În ambele obiective, el a reușit aparent. 

În realitate, Donald Trump fusese deja depășit înainte ca avioanele prezidențiale să aterizeze la Anchorage. S-a pus singur într-o situație dificilă, lăudându-se în repetate rânduri înainte de alegerile de anul trecut că va pune capăt războiului în 24 de ore. 

Când acest lucru s-a dovedit imposibil, Trump a emis o serie de ultimatumuri, amenințând cu tarife, sancțiuni și taxe dacă Putin nu va fi de acord cu un armistițiu.  

Fiecare dintre aceste termene a trecut fără consecințe. 

Trump își pierduse deja o mare parte din influență când a încetat să mai trimită ajutor militar Ucrainei. 

Iar când președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost intimidat în fața jurnaliștilor cu camerele de filmare pornite, la Casa Albă în februarie anul curent, Putin a știut că are mână liberă să continue războiul la nesfârșit. 

Dar asta nu înseamnă că delegația de la Kremlin ar fi putut să-și bată joc în siguranță de administrația Trump pe teritoriul american. 

La urma urmei, președintele SUA are puterea de a paraliza economia Rusiei, dacă dorește. Acest lucru nu se poate face prin măsuri directe. Dar, indirect, Trump poate folosi arme financiare apocaliptice. 

Amenințând China, India și Brazilia cu tarife extrem de ridicate, el poate face imposibilă continuarea afacerilor cu companiile rusești pentru principalii parteneri comerciali ai Moscovei. Și, fără clienți care să-i cumpere petrolul și gazul sau să-i trimită arme, Putin ar fi rapid terminat. 

Așadar, așa-numitul summit de vineri a fost o ocazie pentru Kremlin de a se asigura că dezastrul nu se va produce.  

Așadar, Putin i-a livrat lui Trump tot ce avea nevoie – începând cu laude. Războiul nu ar fi avut loc niciodată, a spus el, dacă Trump ar fi fost președinte în 2022. 

Fiecare gangster are nevoie de un țap ispășitor, iar fostul președinte Joe Biden se potrivește perfect în acest rol. 

Apoi, Putin a vorbit aiureli când a afirmat că obiectivul său era pacea. 

Singurul obstacol, susține el, ar fi belicosul guvern ucrainean.  

Aceasta a fost însă poziția lui ticăloasă încă de la început: dacă ucrainenii ar accepta pur și simplu că nu au dreptul la independență, Rusia ar putea conduce țara lor fără a fi nevoie de violență. 

În cele din urmă, în culise, el se va fi asigurat, cel mai probabil, că îngăduința lui Trump este pe deplin răsplătită. 

Nu știm ce înțelegeri private s-ar fi putut face pe sub masă în ceea ce privește, de exemplu, bogăția minerală a Ucrainei. 

Dar știm că Trump este un om care consideră alte țări ca fiind „proprietăți imobiliare”, care așteaptă să fie exploatate. 

Știm, de asemenea, că a acceptat un Boeing 747 de lux în valoare de aproximativ 400 de milioane de dolari – cu pereți și mobilier auriu – de la familia regală din Qatar, când a semnat un parteneriat de afaceri cu aceasta. 

Nu știm dacă Putin a găsit modalități de a depăși acest cadou. 

Dar, oricum ar fi fost gestionată situația, Rusia a evitat acele tarife apocaliptice (pe care administrația Trump le putea aplica pentru a da o lovitură fatală economiei de război a Rusiei). 

Și totuși aceasta a fost doar o parte din agenda lui Putin pentru Alaska, unde a venit hotărât să-și demonstreze legitimitatea ca lider mondial. 

Ar fi putut fi arestat ca criminal de război în momentul în care avionul său a aterizat. Acum ar trebui să se afle acolo unde merită să fie pentru crimele sale – îmbrăcat într-un costum portocaliu, încătușat într-o cușcă în Guantanamo Bay. 

Dar nu a existat vreodată cel mai mic risc în acest sens. În schimb, el și-a etalat puterea, reamintind lumii că este „de neatins”, oricât de iluzoriu ar fi acest lucru în realitate”.  

(sursa. Daily Mail) 

În contextul întânirii Trump-Putin din Alaska, Bill Browder a vorbit și în interviul acordat pentru Times Radio (video mai jos) despre o propunere legislativă a senatorilor americani Lindsey Graham (republican) și Richard Blumenthal (democrat) care vizează taxe vamale de 500% pentru țările care continuă să cumpere petrol rusesc. Propunerea ar putea fi votată în Congres fără probleme și fără ca Trump să se poată opune prin veto. Rămâne de văzut dacă Trump o va folosi ca și „carte” de rezervă atunci când toate căile de negociere clasice se vor fi închis. VIDEO la finalul textului! 

Despre Bill Browder și conflictul său pe viață cu Putin 

Sir William Browder cunoscut mai ales drept Bill Browder, numele sub care a publicat mai multe cărți-manual despre Rusia lui Putin (cel puțin două au fost traduse și în limba română), s-a născut în 1964 în SUA, a crescut în Chicago (Illinois) și a frecventat Universitatea din Chicago, unde a studiat economia. A obținut un MBA de la Stanford Business School în 1989, a lucrat la Boston Consulting Group în Londra, iar apoi a condus biroul rus de investiții al Salomon Brothers.  

Ulterior, a condus fondul de investiții Hermitage Capital Management, o filială a băncii HSBC care controla cel mai mare fond de investiții străin din Rusia (anilor 1990-2000) și deținea, în special, acțiuni la companii-gigant ca Gazprom, Inter RAO, Rosneft, Sberbank, Sidanko, Surgutneftegaz etc. De la un capital inițial de 25 de milioane de dolari, acesta ajunge la 4,5 miliarde în 1997, dar , la un moment dat, pe la jumătatea anilor 2000, Browder decide să se retragă din Rusia, lichidându-și toate activele deținute. Ulterior, investitorul american este declarat persona non grata în Rusia, fiind implicat într-un caz de fraudă enormă denunțat de consultantul fiscal și avocatul Serghei Magnițki (asasinat apoi într-o închisoare din Rusia și al cărui nume avea să fie dat, greație eforturilor lui Browder, unei legi americane de importanță colosală). 

Ce li s-a întâmplat lui Magnițki și Browder. Oligarhii apropiați de Vladimir Putin (după unele surse chiar membri ai aparatului de securitate internă al Rusiei) au folosit înscrisurile și sigiliile Hermitage Capital Management (HCM) pentru a pretinde o returnare de TVA din partea statului rus în valoare de 230 de milioane de dolari (în 2009). Suma a intrat în alte conturi decât în cele ale fondului controlat de Browder, care a rămas șocant când a văzut că HCM apare ca beneficiar al generozității bugetului rus. 

Browder și Magnițki au decis să demaște frauda și, în loc ca vinovații să fie identificați și pedepsiți, cei care au avut de suferit au fost investitorul american și colaboratorul din Rusia care s-au trezit cu un dosar de fraudă. Magnițki a fost închis și ucis, moartea acestuia determinând o lege – legea care și poartă numele victimei (Legea Magnițki) - prin care guvernul american era autorizat să înghețe fondurile oligarhilor ruși (dar și companiilor de stat) suspectați de încălcarea drepturilor omului.  

Considerat unul dintre cei mai înverșunați inamici ai lui Vladimir Putin, Sir Bill Browder a devenit la un moment dat și cetățean britanic, iar Regatul l-a declarat cavaler, în 2024, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Palatul Buckingham, pentru eforturile sale constante, pe lângă guvernele lumii libere, pentru introducerea de sancțiuni împotriva celor care încalcă drepturile omului și a cleptocraților.