"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Financial Times scrie, într-un amplu articol documentat din surse credibile, că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, ar fi dispus să oprească invazia din Ucraina pe actuala linie a frontului. Propunerea lui Putin vine în contextul acordului de pace mediat de președintele american Donald Trump.
Potrivit unor surse familiarizate cu mersul negocierilor, Putin i-ar fi spus lui Steve Witkoff, trimisul special al lui Trump, în timpul întâlnirii de la Sankt Petersburg, de la începutul acestei luni, că Moscova ar putea renunța la pretențiile sale asupra zonelor din patru regiuni ucrainene parțial ocupate care ar urma să rămână sub controlul Kievului.
De atunci, SUA au avansat diverse variante pentru o posibilă soluționare a conflictului care include recunoașterea de către Washington a dreptului Rusiei asupra peninsulei ucrainene Crimeea, au adăugat sursele, precum și recunoașterea controlului de facto al Kremlinului asupra părților (ocupate deja) din cele patru regiuni pe care le deține în prezent: Donețk, Lugansk, Zaporijia și Herson.
Prezenta propunerea ar fi primul indiciu formal dat de Putin, de la debutul războiului care durează deja de peste trei ani, că Rusia ar fi dispusă să renunțe la cererile sale maximaliste pentru a pune capăt invaziei neprovocate.
Oficialii europeni care sunt la curent cu mersul discuțiilor avertizează însă că Putin va folosi probabil aparenta concesie drept momeală pentru a-l determina pe Trump, în final, să accepte celelalte cereri ale Rusiei și să le impună Ucrainei ca pe un fapt împlinit.
„Există multe presiuni asupra Kievului în acest moment pentru a renunța la solicitările sale, astfel încât Trump să poată clama victoria cât mai curând posibil”, a declarat un oficial.
Oficialii ucraineni urmează să se întâlnească miercuri la Londra cu oficiali europeni și americani pentru a discuta cele mai recente propuneri.
Cu toate acestea, Steve Witkoff și secretarul de stat american Marco Rubio s-au retras de la reuniune, potrivit oficialilor americani și europeni, în vreme ce reprezentantul lui Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, este (încă) așteptat să participe.
Consilierul lui Putin pentru politică externă a declarat marți că Witkoff va vizita Moscova la sfârșitul acestei săptămâni, potrivit presei ruse.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, a declarat pentru FT: „Negocieri tensionate sunt încă în desfășurare. Discutăm cu americanii. Discuțiile sunt complicate și necesită timp, deci este greu să ne așteptăm la rezultate imediate, iar eforturile pe care le depunem nu pot fi dezvăluite public”.
Trump a postat duminică pe rețelele de socializare mesaje în care afirma că speră ca Ucraina și Rusia „să ajungă la o înțelegere săptămâna aceasta” și „să înceapă să facă afaceri cu Statele Unite ale Americii, care prosperă, și din care toată lumea să se îmbogățească!”
În cadrul unei reuniuni care a avut loc săptămâna trecută la Paris cu oficiali europeni și ucraineni, SUA au prezentat mai multe propuneri despre care Casa Albă speră că ar putea forma liniile generale ale unui posibil acord de pace.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a precizat însă, marți, că nu a primit o propunere din partea lui Trump care să contureze pași specifici pentru a pune capăt războiului Rusiei. Dar liderul de la Kiev a afirmat că, odată ce va exista o încetare a focului, va fi pregătit pentru discuții directe cu Putin.
„Există semnale, idei, discuții, dar nu este o propunere oficială”, a spus Zelenski. Dacă va exista o astfel de propunere oficială, a spus el, „vom răspunde”.
Oficiali ucraineni de rang înalt au declarat pentru FT că sunt dispuși să accepte unele dintre ideile prezentate de Trump și echipa sa, fără a specifica care anume.
Propunerile SUA includ desfășurarea unui contingent european de menținere a păcii în Ucraina, precum și a unei forțe militare separate, din afara NATO, care să ajute la monitorizarea unei încetări a focului de-a lungul unei zone demilitarizate care să acopere întreaga linie a frontului de peste 1 000 km.
Forța ar urma să lucreze împreună cu trupele ucrainene și ruse care vor monitoriza, fiecare pe partea lui, respectarea armistițiului.
În cadrul unui potențial acord, Ucraina s-ar angaja să nu recucerească prin forță teritoriul ocupat de Rusia, în timp ce Rusia ar fi de acord să oprească avansul lent al armatei sale.
Nu este clar dacă Trump a cerut Ucrainei să recunoască oficial anexarea Crimeei de către Rusia. Dar Zelenski și-a reiterat marți poziția cu privire la peninsula din Marea Neagră, arătând că: „Ucraina nu va recunoaște ocuparea Crimeei. Este teritoriul nostru, al poporului ucrainean, nu este nimic de discutat aici”.
Rusia a respins, de asemenea, unele dintre sugestiile SUA, inclusiv o prezență militară pentru țările NATO în Ucraina.
Cu toate acestea, persoane familiarizate cu această chestiune au declarat că Putin ar putea fi pregătit să renunțe la cererea sa anterioară privind controlul deplin asupra celor patru regiuni ucrainene de pe linia frontului - Donețk, Lugansk, Herson și Zaporijia - dacă SUA ar face concesii geopolitice mai largi Moscovei, cum ar fi recunoașterea controlului său asupra Crimeei și interzicerea aderării Ucrainei la NATO.
Deși Putin a introdus amendamente constituționale în 2020 care interzic Rusiei să renunțe la pretențiile asupra oricărui teritoriu al său, Konstantin Remchukov, editorul unui ziar afiliat Kremlinului, a susținut într-un articol publicat duminică că Moscova ar putea pune capăt luptelor după ce va alunga forțele ucrainene din Kursk - o regiune rusă pe care Kievul a preluat-o parțial anul trecut, dar despre care Kremlinul a declarat sâmbătă că s-ar afla din nou sub controlul său „în proporție de 99,5%”.
„Când vor elibera și ultima jumătate de procent, atunci trupele se pot opri oriunde se află atunci când vestea va ajunge la ele”, a scris Remchukov în Nezavisimaya Gazeta.
„Aparent, Trump înțelege care e situația, datorită lui Witkoff. Și există speranțe ca toate astea să se întâmple până la 30 aprilie, astfel încât el să poată declara cu emfază că și-a îndeplinit misiunea de pace în primele 100 de zile ale președinției sale.”
Putin a declarat anexarea celor patru provincii din sud-estul Ucrainei în cadrul unei ceremonii fastuoase desfășurate la Kremlin în septembrie 2022, chiar dacă Rusia nu controla niciuna dintre acestea în totalitate la momentul respectiv.
Rusia nu controlează nici în prezent pe deplin niciuna dintre cele patru regiuni, deși deține controlul asupra capitalelor regionale Donețk și Lugansk încă de la prima sa invazie din estul Ucrainei, prin forțele proxy locale, din 2014.
Deși Rusia s-a retras parțial, ca urmare a unei contraofensive de succes a Kievului, din teritoriul ucrainean pe care îl ocupa în toamna anului 2022, Putin a declarat anul trecut că nu va accepta niciun acord de pace dacă Ucraina nu își retrage trupele de pe linia frontului și nu îi oferă Rusiei controlul deplin asupra celor patru provincii - inclusiv asupra orașului Zaporijia, un oraș industrial de 700 000 de locuitori pe care Rusia nu l-a deținut niciodată, dar pe care îl atacă în mod regulat.
Cererile anterioare ale Rusiei pentru un acord de pace au inclus un angajament din partea Ucrainei de a rămâne neutră și de a renunța la aspirațiile sale în cadrul NATO, recunoașterea pretențiilor Rusiei asupra teritoriilor anexate, reducerea sancțiunilor occidentale și o reducere a forțelor NATO în statele membre apropiate de Rusia.
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că nu poate comenta despre „conținutul negocierilor”. Preluare(traducere/adaptare) Financial Times
Actuala linie a frontului (cu roz sunt zonele ocupate de ruși în cele patru regiuni ucrainene: Donețk, Lugansk, Zaporijia și Herson. Plus Crimeea, ocupată încă din 2014)
Ce scrie Axios, publicație americană cu surse puternice și credibile
SUA așteaptă răspunsul Ucrainei la propunerea sa privind schița unui acord pace care include recunoașterea de către SUA a Crimeei ca parte a Rusiei și recunoașterea neoficială a controlului rusesc asupra aproape tuturor zonelor ocupate de la debutul invaziei din 2022, au dezvăluit surse care cunosc direct propunerea.
Important! Documentul de o pagină pe care SUA l-ar fi prezentat oficialilor ucraineni la Paris săptămâna trecută subliniază că aceasta este „oferta finală” a președintelui Trump. Casa Albă insistă că este gata să abandoneze medierea dacă părțile nu ajung curând la o înțelegere.
Propunerea lui Trump ar necesita concesii majore din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a exclus anterior acceptarea ocupării de către Rusia a Crimeei și a unor părți din cele patru regiuni ocupate parțial din estul Ucrainei.
Vladimir Putin s-ar fi oferit să înghețe actualele linii de front pentru a ajunge la un acord, respingând anterior alte propuneri ale planului de pace american, cum ar fi o forță europeană de menținere a păcii pe teritoriul ucrainean.
O sursă apropiată guvernului ucrainean a declarat că Kievul vede propunerea ca fiind foarte părtinitoare față de Rusia: „Propunerea spune foarte clar ce câștiguri tangibile obține Rusia, dar spune doar vag și general ce va obține Ucraina”.
Ce obține Rusia în urma propunerii lui Trump
Recunoașterea „de jure” (oficială) de către SUA a controlului Rusiei asupra Crimeei.
„Recunoașterea de facto” a ocupării de către Rusia a regiuni Lugansk (aproape în totalitate) și a părților ocupate din Donețk, Herson și Zaporijia.
Promisiunea că Ucraina nu va deveni membră a NATO. Textul menționează că Ucraina ar putea deveni parte a Uniunii Europene.
Ridicarea sancțiunilor impuse din 2014.
Cooperare economică consolidată cu SUA, în special în sectoarele energetic și industrial.
Ce primește Ucraina conform propunerii lui Trump
„O garanție solidă de securitate” care implică un grup ad hoc de țări europene și, eventual, de țări neeuropene cu opinii similare. Documentul este vag în ceea ce privește modul în care ar funcționa această operațiune de menținere a păcii și nu menționează nicio participare a Statelor Unite.
Returnarea unei părți mici din regiunea Harkiv ocupată de Rusia.
Trecerea neîngrădită a râului Nipru, aflat de-a lungul liniei frontului în unele părți din sudul Ucrainei.
Compensații și asistență pentru reconstrucție, deși documentul nu precizează de unde ar urma să provină fondurile.
Alte elemente ale planului SUA
Centrala nucleară Zaporijia - cea mai mare instalație de acest tip din Europa - va fi considerată teritoriu ucrainean, dar va fi exploatată de SUA, energia electrică fiind furnizată atât Ucrainei, cât și Rusiei.
Documentul face referire la acordul SUA-Ucraina privind mineralele, despre care Trump a afirmat că va fi semnat joi.
Planul a fost redactat după ce emisarul lui Trump, Steve Witkoff, s-a întâlnit cu Putin și au discutat mai bine de patru ore săptămâna trecută.
După ce planul a fost expus Kremlinului, Putin s-a oferit să întrerupă invazia Rusiei de-a lungul liniilor de front actuale ca parte a unui potențial acord, conform FT (detalii ample mai sus).
Acesta este cel mai important gest din partea lui Putin de până acum pentru a semnala că este dispus să pună capăt războiului. Însă oficialii europeni sunt rezervați și sceptici în ce privește sinceritatea Kremlinului.
Ce urmează: Witkoff se va deplasa la Moscova la sfârșitul acestei săptămâni pentru a patra sa întâlnire cu Putin, a anunțat marți Casa Albă.
Witkoff și secretarul de stat Marco Rubio vor lipsi de la discuțiile de miercuri de la Londra, la care participă oficiali americani, ucraineni, francezi, germani și britanici. Ambii planificaseră anterior să participe.
Va participa doar Keith Kellogg, trimisul Ucrainei, care este așteptat să conducă delegația SUA. Se așteaptă ca propunerea SUA să facă parte din discuții.
Un oficial american implicat în discuții a declarat că Rubio și Witkoff au lucrat împreună „pentru a dezvolta un cadru care să ne apropie de încheierea războiului”.
Cu toate acestea, oficialul a declarat că în ultimele 24 de ore au existat semnale din partea ucrainenilor potrivit cărora aceștia și-ar dori să discute mai degrabă despre o încetare a focului de 30 de zile, în timpul întâlnirilor de miercuri de la Londra, și mai puțin despre planul de pace propus de Trump.
„S-a luat decizia ca secretarul de stat să nu călătorească la Londra. În schimb, delegația americană va continua să se angajeze în conversații cu omologii britanici și ucraineni”, a declarat oficialul.
Rubio a scris pe Twitter că a avut o conversație „productivă” cu omologul său britanic și că așteaptă cu nerăbdare „să continue” după discuțiile de la Londra.
„Negocierile continuă și sperăm că suntem pe drumul cel bun”, a declarat marți secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt.
