"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Preşedintele SUA Donald Trump a reacționat la dublul atac cu rachete balistice al Rusiei din Duminica Floriilor asupra oraşului ucrainean Sumî, care a ucis 35 de persoane şi a rănit 117, afirmând că ar fi „o greşeală” de război a ruşilor. Însă nu este vorba de aşa ceva, scrie publicația Politico într-o analiză documentată.
Bombardamentele asupra oraşului Sumî din 13 aprilie, ca şi atacul din 4 aprilie asupra oraşului Krivoi Rog (de unde este orginar liderul Volodimir Zelenski), unde o rachetă balistică rusească, încărcată cu muniţie cu dispersie, a ucis 20 de persoane şi a rănit 80, face de fapt parte din strategie militară criminală a Rusiei de a teroriza populaţia civilă şi de a o întoarce împotriva armatei şi guvernului ucrainean, forţându-i să accepte pacea impusă Moscova,
„Rusia poartă un război total împotriva Ucrainei”, arată Mîkola Bielieskov, analist militar şi cercetător la Institutul Naţional Ucrainean pentru Studii Strategice. „Scopul acestui război total este de a forţa civilii să creeze presiune asupra autorităţilor ucrainene pentru a negocia o înţelegere în termenii Rusiei. Până acum, ruşii au eşuat, dar ei cred că există un punct de cotitură dincolo de care civilii vor începe să îşi îndrepte ura nu către Federaţia Rusă, ci către guvernul nostru”, a adăugat el.
Este vorba despre o tactică pe care ţările aflate în conflict au folosit-o una împotriva celeilalte încă de la apariţia războiului aerian în secolul al XX-lea, dar există puţine sau chiar niciun exemplu de bombardamente teroriste care să fi fost eficiente în a determina civilii să se revolte împotriva guvernului lor. De obicei, răspunsul la astfel de atacuri este opus.
Cu toate acestea, atacurile ruseşti evidenţiază tensiunile din societatea ucraineană, pe măsură ce războiul intră în al patrulea an.
După atacul de la Sumî, Mariana Bezuhla, deputat din opoziţie, a acuzat armata ucraineană că a pus în pericol civilii prin organizarea unei ceremonii de premiere a soldaţilor la Sumî, deşi ştia despre viitorul atac rusesc. Soldaţii ucraineni nu au fost însă răniţi, deoarece aceştia se aflau într-un adăpost.
Artem Semenihin, primarul din Konotop, un oraş din regiunea Sumî, l-a acuzat la rândul său pe guvernatorul local de organizarea ceremoniei pentru o brigadă militară locală. El a adăugat că astfel guvernatorul ar fi ajutat Rusia să justifice „un atac genocidar” asupra ucrainenilor. Guvernatorul a negat şi spune că el doar a fost invitat, potrivit Ukrainskaia Pravda.
Rusia se foloseşte de prezenţa trupelor în oraş pentru a legitima un atac care a atras condamnarea internaţională. Ministerul rus al Apărării a confirmat că a utilizat două rachete balistice împotriva oraşului Sumî, afirmând că acestea au vizat o „adunare a comandamentului militar ucrainean” şi că a ucis 60 de militari inamici. În plus, Moscova a acuzat Kievul că „foloseşte din nou civilii drept scuturi umane”.
Statul Major al Ucrainei nu a emis nicio declaraţie cu privire la prezenţa sau nu a unor soldaţi în Sumî, dar a acuzat, la rândul său, Moscova că vizează civili şi a promis represalii împotriva armatei ruse.
Este prea puțin relevant dacă trupele au fost sau nu prezente în Sumî, pentru că Rusia folosește oricum un limbaj similar pentru a justifica şi celelalte atacuri asupra oraşelor ucrainene, soldate cu numeroase victime civile, atrage atenţia Bilieskov.
A da vina pe armată înseamnă a cădea în capcana Rusiei de a încerca să separe armata de civili, a declarat Tetiana Troşcinska, o proeminentă jurnalistă ucraineană. Ea spune că masacrul a fost menit să demonstreze populaţiei că dacă nu era armata, nu ar fi avut loc atacul. „Este vina voastră, ne spun inamicii. Şi dacă vom începe să dăm vina şi pe armata noastră, asta va însemna că am pierdut”, a adăugat Troşcinska.
Este de înţeles că Ucraina tratează cu precauţie comentariile Moscovei, amintind că în multe cazuri oraşele sunt atacate fără niciun motiv militar.
În Krivoi Rog, de exemplu, afirmaţia Rusiei că că ar fi vizat, de fapt, o adunare a ofiţerilor NATO care avea loc într-un restaurant a fost expusă drept minciună de către France24, postul francez arătând imagini din care reieşea că doar personalul din clădire se afla acolo în momentul atacului.
Până în prezent, astfel de tactici de război total nu au avut efectul sperat de Kremlin, opinează Bielieskov. Dar există un sentiment tot mai răspândit în rândul civililor ucraineni că apropierea de soldaţi poate fi periculoasă.
Din cauza atacurilor frecvente ale Rusiei, armata ucraineană nu îşi mai adăposteşte trupele în cazărmi. În schimb, soldaţii locuiesc în apartamente obişnuite, dar este dificil să închirieze astfel de camere, deoarece mulţi localnici se tem să nu fie loviţi de o rachetă sau o dronă rusească dacă îşi deschid uşile pentru militari.
„Pe linia frontului este aproape imposibil să găseşti o casă. La sosirea la punctul de concentrare, de multe ori trebuia să te înghesui fie în case distruse, fie în maşini”, a declarat pentru Politico un soldat ucrainean care s-a identificat doar cu prenumele său, Andrii.
„Principalul motiv pe care l-am auzit de la cei care nu voiau să ne închirieze era: o rachetă va lovi aici din cauza voastră! Nu avem nevoie de asta”, a mai spus Andrii.
