M-am apucat să fac curățenie prin niște conturi și în afară de o spinare de mailuri cu înjurături și amenințări de când eram jurnalist am recuperat și un bloguleț de când lucram peste Prut.
Român în Chișinău
3 august 2015 ~
Încărcat cu 1,5 l palincă de Bihor (trăiască finu’ de la Oradea!) am pornit spre restaurantul Uniunii Scriitorilor din Chișinău. Acolo mă aștepta un tânăr prozator. Dezbaterile au decurs normal și după o vreme ni s-a alăturat un tânăr poet.
La un moment dat, prozatorul a rostit hotărât:
– Dă să desfacem aceia!
Am ridicat din umeri: o făcusem cadou, nu mai era a mea. Poetul a încuviințat din priviri și palinca de Bihor a început să curgă în pahare. Dezbaterile au avut de suferit, coerența discuției a fost anulată. Brusc, poetul a început să vomite peste masă (nu știu de ce, dar fetele de la bar păreau obișnuite cu scena) și printre icnete i-a reproșat prozatorului:
– Undi l-ai găsit pi românul ista?!?