VIDEO. Fixația lui Donald Trump: Groenlanda despre care afirmă că ar putea s-o preia chiar și cu forța. De ce este președintele ales al SUA atât de interesat de cea mai mare insulă din lume

Donald Trump Jr. a aterizat, marți, în Groenlanda, insula arctică pe care tatăl său, președintele ales Donald Trump, și-a exprimat, de mai multe ori, dorința de a o cumpăra, în ciuda refuzurilor deja tăioase ale Groenlandei.

Trump Jr. a catalogat călătoria sa drept „o mică distracție”, precizând pentru CNN: „Ca un om căruia îi place mișcarea în aer liber, sunt încântat să mă opresc în Groenlanda săptămâna aceasta”.

Dar călătoria a alimentat speculațiile despre planurile tatălui său privind acest teritoriu arctic.

În decembrie, Trump a reluat apelurile făcute în prima sa președinție pentru ca SUA să dețină Groenlanda, numind-o „o necesitate absolută”. 

Întrebat marți, în cadrul unei conferințe de presă, dacă exclude utilizarea „coerciției militare sau economice” pentru a obține Groenlanda – și eventual Panama, pe care Trump și-a exprimat, de asemenea, dorința de a o deține - președintele ales a răspuns: „Nu, nu vă pot asigura cu privire la niciuna dintre cele două, dar pot spune acest lucru: Avem nevoie de ele pentru securitatea noastră economică”.

Președintele ales afirmă că deținerea Groenlandei este vitală pentru securitatea SUA, dar experții spun că ar putea avea în vedere și alte aspecte ale insulei, cum ar fi resursele sale naturale - inclusiv metalele rare - care ar putea deveni mai accesibile pe măsură ce schimbările climatice topesc gheața din teritoriu.

Groenlanda este cea mai mare insulă din lume și este locuită de peste 56.000 de oameni. Fostă colonie daneză și în prezent teritoriu autonom al Danemarcei, Groenlanda ocupă o poziție geopolitică unică, fiind situată între SUA și Europa. Capitala sa, Nuuk, este mai aproape de New York decât de capitala Danemarcei, Copenhaga.

Este considerată de mult timp un punct cheie pentru securitatea SUA, în special pentru a respinge un potențial atac din partea Rusiei, a declarat Ulrik Pram Gad, cercetător principal la Institutul danez pentru studii internaționale. 

Groenlanda se află pe cea mai scurtă rută din America de Nord către Europa, ceea ce o face importantă din punct de vedere strategic pentru SUA. 

De altfel, Trump nu este primul președinte al SUA care lansează ideea de a cumpăra Groenlanda. În 1867, când președintele Andrew Johnson a cumpărat Alaska, a luat în considerare și achiziționarea Groenlandei. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, administrația Truman a oferit Danemarcei 100 de milioane de dolari pentru insulă, potrivit unor documente prezentate inițial de presa daneză.

Niciuna dintre oferte nu s-a concretizat, dar, în temeiul unui tratat de apărare din 1951, SUA au primit o bază aeriană numită în prezent baza spațială Pituffik, în nord-vestul Groenlandei. La jumătatea distanței dintre Moscova și New York, aceasta este cel mai nordic avanpost al forțelor armate americane și este echipată cu un sistem de avertizare antirachetă.

SUA doresc să se asigure că „nicio mare putere ostilă nu controlează Groenlanda, deoarece poate fi un punct de sprijin pentru atacarea SUA”, a declarat Pram Gad pentru CNN.

Cu toate acestea, ceea ce ar putea fi chiar mai atrăgător pentru Trump sunt bogatele resurse naturale ale Groenlandei, a declarat Klaus Dodds, profesor de geopolitică la Royal Holloway, Universitatea din Londra.

Printre acestea se numără petrolul și gazele, precum și metalele rare (numite și pământuri rare), foarte solicitate pentru mașinile electrice și turbinele eoliene ale tranziției ecologice, precum și pentru fabricarea echipamentelor militare.

În prezent, China domină producția mondială de pământuri rare și a amenințat deja că va restricționa exportul de minerale critice și tehnologii asociate, înainte de al doilea mandat al lui Trump.

„Nu există nicio îndoială că Trump și consilierii săi sunt foarte preocupați de dominația pe care China pare să o aibă”, precizează profesorul Dodds. Groenlanda oferă o sursă potențial bogată de aceste minerale critice, a adăugat el. „Cred că Groenlanda are de fapt scopul de a menține China pe tușă”.

CNN mai scrie că topirea gheții și creșterea rapidă a temperaturilor din Arctica i-a determinat pe mulți să remarce oportunități economice pe măsură ce schimbările climatice remodelează țara.

Pierderea gheții a deschis rutele de transport maritim, crescând timpul în care acestea pot fi navigate în timpul verii din emisfera nordică. Conform Consiliului Arctic, transportul maritim arctic a crescut cu 37% în ultimul, în parte datorită topirii gheții.

„Trump, cred, înțelege instinctiv ideea că Arctica se topește” și a perceput care sunt oportunitățile ivite, a spus Dodds, avertizând însă că, în realitate, aceste rute sunt încă adesea înșelătoare, iar topirea gheții poate face ca apele să fie și mai periculoase pentru navigare.

Există, de asemenea, sugestia că topirea gheții ar putea facilita accesul la resursele naturale, însă situația climatică nu a arătat, până acum, că poate determina o schimbare radicală a regulilor jocului, a declarat Phillip Steinberg, profesor de geografie la Universitatea din Durham.

Nu schimbările climatice fac resursele Groenlandei mai accesibile, a declarat el pentru CNN, ci mai degrabă „mai necesare”.

Guvernele Danemarcei și Groenlandei s-au declarat ferm împotriva ideii că națiunea arctică ar putea fi cumpărată.

„Nu suntem de vânzare și nu vom fi niciodată. Nu trebuie să pierdem lupta noastră de ani de zile pentru libertate”, a scris prim-ministrul Groenlandei, Múte Egede, într-o postare pe Facebook la sfârșitul lunii decembrie.

Kuupik V. Kleist, un fost prim-ministru al Groenlandei, a declarat că Trump vorbea mai mult pentru cetățenii americani decât pentru groenlandezi. „Nu văd nimic în viitor care să deschidă calea pentru o vânzare. Nu cumperi pur și simplu o țară sau un popor”, a declarat el pentru CNN.

Însă noile comentarii ale lui Trump vin într-un moment interesant pentru Groenlanda, a arătat profesorul Dodds. Guvernul acesteia, condus de inuiți (nativi) a intensificat recent solicitările de independență față de Danemarca. În discursul său de Anul Nou, Egede a cerut ca „lanțurile erei coloniale” să fie îndepărtate.

„Danemarca intră în panică”, a declarat Dodds, care a decis subit să se cocentreze mai mult pe relația cu Groenlanda. 

În decembrie, Danemarca a anunțat o creștere uriașă a cheltuielilor militare pentru Groenlanda. Apoi, la începutul lunii ianuarie, familia regală daneză a lansat o stemă regală redesenată, sporind proeminența ursului polar care simbolizează Groenlanda.

Groenlanda a încercat să își consolideze independența prin diversificarea economiei sale în afara pescuitului. 

În noiembrie, Groenlanda a deschis un nou aeroport în Nuuk, ca parte a planurilor de creștere a turismului. Însă Groenlanda se bazează în continuare pe o subvenție anuală de aproximativ 500 de milioane de dolari din partea Danemarcei, care s-a dovedit a fi un mare obstacol în calea independenței.

Acest lucru ridică o întrebare foarte interesantă, a spus Dodds. „Ce ar face Groenlanda dacă Trump i-ar oferi, să zicem, 1 miliard de dolari pe an pentru a avea un alt tip de asociere?”

Unii politicieni groenlandezi au vehiculat ideea unei asocieri speciale, similară celei pe care SUA o au cu Insulele Marshall, în care Groenlanda ar avea suveranitate, dar și sprijin financiar din partea SUA, în schimbul unor acorduri privind anumite interese strategice ale SUA.

Cu toate acestea, fostul prim-ministru Kleist și-a exprimat scepticismul puternic cu privire la faptul că acest tip de asociere ar putea funcționa. „Nici eu nu cred că (acest lucru) prezintă vreun interes. Gândiți-vă doar la modul în care SUA și-au tratat propriile popoare indigene”.

Pentru moment, rămâne neclar cât de departe va merge Trump în dorința sa declarată de a achiziționa Groenlanda odată ajuns la putere. „Nimeni nu știe dacă este doar o bravadă sau dacă este o amenințare pentru a obține ceva”, a declarat Pram Gad.

Donald Trump Jr în Groenlanda (aterizare la Nuuk, jos):

Donald Trump a menționat și el călătoria fiului său în Groenlanda pe platforma sa de socializare Truth Social, arătând că Trump Jr și „diverși reprezentanți” merg în Groenlanda „pentru a vizita unele dintre cele mai magnifice zone și obiective turistice”.

Trump a adăugat că Groenlanda și poporul său „vor beneficia enorm dacă, și când, va deveni parte a națiunii noastre”.

„O vom proteja și o vom prețui, de o lume exterioară foarte vicioasă”, a spus el.

Postarea președintelui ales a inclus, de asemenea, un videoclip în care apare un groenlandez fără nume – purtând o șapcă roșie cu mesajul „Make America Great Again” – care îi spune lui Trump să cumpere Groenlanda și să o elibereze de „colonizarea” Danemarcei.

Ministerului danez de Externe a arătat că Trump Jr nu călătorește în Groenlanda în numele viitoarei administrații a tatălui său.

„Am luat act de vizita planificată a lui Donald Trump Jr în Groenlanda. Deoarece nu este o vizită oficială americană, Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei nu are alte comentarii cu privire la această vizită”, a declarat ministerul pentru BBC News.

Surse: BBC, CNN, Reuters