Echipa lui Donald Trump ar urma să amâne cu 20 de ani aderarea Ucrainei la NATO, dar să continue livrările de ajutor militar / De ce Rusia nu este foarte interesată de pace în acest moment

O variantă luată în calcul de echipa președintelui ales al SUA, Donald Trump, pentru a pune capăt războiului din Rusia, presupune amânarea aderării Ucrainei la NATO pentru cel puțin 20 de ani în schimbul continuării livrărilor de arme, scrie Wall Street Journal (WSJ), citând trei surse apropiate lui Trump.

Fostul președinte americani, care a câștigat un nou mandat la Casa Albă ca urmare a alegerilor prezidențial din 5 noiembrie, a declarat în repetate rânduri că va pune capăt războiului în „24 de ore” și va scoate SUA „din” Ucraina.

Relatările media anterioare și declarațiile din cercul restrâns al lui Trump au indicat că acest lucru ar implica înghețarea războiului pe liniile actuale ale frontului și crearea unei zone demilitarizate în est, afirmație susținută și de sursele WSJ.

Rusia ocupă în prezent aproximativ 20 % din teritoriul ucrainean în sud și est și continuă o cucerire lentă de noi teritorii, deși cu prețul unor pierderi grele.

Rămâne neclar cine ar supraveghea zona demilitarizată care ar avea o întindere de 1 300 de kilometri, însă un consilier al lui Trump a arătat pentru WSJ că Washingtonul ar putea cerea aliaților europeni să trimită trupe în zonă.

Această propunere este însă doar una dintre variantele de lucru ale echipei lui Trump, președintele ales având tendința de a lua decizii politice majore în mod spontan, au declarat sursele.

Doi dintre consilierii lui Trump, generalii în retragere Keith Kellogg și Fred Fleitz, au propus în iunie încetarea ajutorului militar pentru Ucraina dacă aceasta nu acceptă să poarte negocieri de pace cu Rusia.

În același timp, Kellogg a declarat că planul ar implica avertismente suplimentare adresate Rusiei cu privire la faptul că SUA își va spori sprijinul militar acordat Ucrainei în cazul în care aceasta refuză termenii încetării focului.

Fleitz a declarat că Trump a reacționat pozitiv la plan, dar a adăugat: „Nu susțin că a fost de acord cu el sau că a fost de acord cu fiecare cuvânt din el”. Planul prevedea, de asemenea, retragerea aderării Ucrainei la NATO pentru „o perioadă prelungită în schimbul unui acord de pace cuprinzător și verificabil cu garanții de securitate”.

Ucraina a depus o cerere de aderare la NATO în 2022, dar nu a primit o invitație, răspunsul din partea președintelui american Joe Biden, a cancelarului german Olaf Scholz și altor aliați fiind în general unul rezervat.

Atât Kievul, cât și Moscova au declarat că nu va fi posibil să se pună capăt războiului în 24 de ore, așa cum susține Trump. Ucraina a fost categorică în ceea ce privește nerecunoașterea ocupării teritoriilor sale de către Rusia, dar a admis că unele dintre acestea ar putea fi eliberate prin mijloace diplomatice, scrie The Kyiv Independent.

În schimb, Rusia, care deține în prezent avantajul pe câmpul de luptă, depășind numeric și militar trupele ucrainene, are probabil puține motive în acest moment pentru a căuta o înțelegere din care să iasă în pierdere.

Pe de altă parte, publicația Politico scrie că administrația Biden intenționează să accelereze livrarea către Ucraina a restului de ajutor militar în valoare de 6 miliarde de dolari, înainte de inaugurarea președintelui ales Donald Trump în ianuarie 2025.

Doi oficiali ai administrației au declarat pentru Politico că această decizie de livrare accelerată a armelor este determinată îngrijorările privind posibilitatea ca viitoarea administrație Trump să oprească livrările de arme către Kiev.