Șase soldați ruși care au fugit de pe frontul din Ucraina au primit vize temporare în timp ce solicitarea lor pentru azil politic în Franța este în curs de analizare, transmite The Guardian, citând activiști pentru drepturile omului care afirmă că acesta este primul caz major de acceptare a unui grup de dezertori într-o țară UE.
Bărbații au ajuns la Paris cu zboruri separate în ultimele luni, după ce inițial au fugit din Rusia în Kazahstan în 2022 și 2023, potrivit unei organizații care oferă suport soldaților ce vor să abandoneze războiul contra Ucrainei.
„Când am aterizat în Franța, a fost prima dată când am putut respira din tot sufletul. Am simțit un sentiment de calm și libertate ... răul era departe în spatele meu”, a declarat, pentru The Guardian, Alexander, un fost soldat rus cu contract care a fost trimis pe frontul din Ucraina și a dezertat în vara anului 2023.
De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, zeci de mii de soldați ruși au dezertat sau au refuzat ordinele de a lupta, afirmă activiștii pentru drepturile omului și grupurile care ajută soldații să fugă de pe front.
Însă Occidentul a ezitat multă vreme în a se decide dacă acceptă sau nu soldați ruși dezertori, întrebându-se dacă aceștia ar trebui tratați drept eroi, dacă reprezintă potențiale riscuri de securitate sau să-i considere criminali de război. Deși UE și statele membre au discutat public despre oferirea de azil dezertorilor ruși, Occidentul nu a luat o decizie fermă în această privință, obținerea de azil pentru dezertorii ruși de pe frontul din Ucraina fiind foarte greu de obținut.
„Este pentru prima dată când o țară din UE lasă să intre un grup de dezertori fără documente de călătorie sau pașapoarte străine”, a declarat Ivan Chuviliaev, purtător de cuvânt al Go By The Forest, o organizație care ajută soldații ruși să dezerteze și care a oferit suport esențial în cazul celor șase soldați.
Fără posibilitatea de a intra pe teritoriul UE și confruntându-se cu perspectiva unei încarcerări pe termen lung în țara de origine, majoritatea dezertorilor au ales să fugă în țări vecine precum Armenia și Kazahstan, unde au putut intra fără pașaport, dar unde au rămas blocați fără posibilitatea de a călători mai departe.
În același timp, Moscova a depus eforturi considerabile pentru a le da de urmă, existând nenumărate situații cu dezertori ascunși în țări post-sovietice care au fost dibuiți de mâna lungă a Kremlinului, luați pe sus și aduși cu forța în Rusia unde riscă ani grei de închisoare. Situația lor precară și periculoasă a determinat apeluri tot mai puternice din partea activiștilor anti-război pentru ca Occidentul să le permită să se refugieze într-un loc singur.
„În Kazahstan, nu te simți niciodată în siguranță; trebuie să ții mereu capul plecat”, a declarat Alexander, care a relatat cum a trăit fără cartelă SIM sau cont bancar pentru a evita să fie depistat de Rusia. Din Kazahstan, Alexander a început să administreze un canal anonim pe YouTube, îndemnând și alți soldați să dezerteze.
Apărătorii anti-război precum Chuviliaev cred acum că disponibilitatea Franței de a admite dezertori ar putea crea un precedent și ar putea trimite un semnal puternic altor națiuni occidentale, accelerând primirea acestora în spațiul UE.
„Decizia Franței este rezultatul unei ample colaborări între autoritățile franceze și un grup de organizații pentru drepturile omului”, a declarat Chuviliaev, a cărui organizație a ajutat peste 2.000 de soldați să fugă în străinătate.
Chuviliaev a mai spus că fiecare dintre dezertori a fost verificat minuțios timp de luni de zile în ce privește „poziția puternică și consecventă împotriva războiului” înainte de a fi lăsat să intre în Franța.
„Înțelegem temerile Occidentului că unii dintre dezertori ar putea să nu fie cine pretind că sunt”, a spus el.
Printre cei cărora li s-au acordat vize temporare se numără bărbați care au luptat în războiul împotriva Ucrainei, precum și recruți și ofițeri care au reușit să evite să fie trimiși pe linia frontului.
Chuviliaev consideră că sosirea lor în Franța ar putea servi drept imbold important și pentru alți militari ruși angajați acum în lupte sângeroase contra Ucrainei.