Politicianul britanic Keir Starmer - al cărui partid de stânga a câștigat în iunie alegerile parlamentare în baza unui program care promite schimbări majore în Marea Britanie după 14 ani de guverne de dreapta - a reușit să surprindă pe toată lumea cu unul din primele sale demersuri în calitate de premier: o vizită în Italia condusă de premierul de dreapta Giorgia Meloni despre care apoi a avut numai cuvinte de laudă.
Publicația Politico a comentat pe larg într-un articol demersul lui Starmer și reacțiile pe care le-a stârnit ipostaza de ucenic al liderei de la Roma.
Prim-ministrul britanic și-a petrecut ziua de luni la Roma, căutând atent sfaturi și trucuri în încercarea de a aborda o problemă arzătoare pentru noul său guvern - migrația ilegală prin Canalul Mânecii.
Starmer - care conduce Partidul Laburist (de centru-stânga) - a lăudat-o pe Meloni, șefa partidului ideologic opus Frații Italiei, formațiune descrisă adesea ca fiind chiar de extremă dreapă.
„Ați făcut progrese remarcabile” în combaterea migrației, a declarat admirativ Starmer în conferința de presă comună cu Meloni.
Cei doi savuraseră anterior un prânz de lucru cu paste la o vilă italiană, după o plimbare plină de zâmbete și voie bună prin parcul imobilului.
Starmer și un grup de înalți funcționari, inclusiv noul său șef pentru securitatea frontierelor, Martin Hewitt, au vizitat, de asemenea, un departament al Ministerului de Interne, instituție-cheie în cadrul planurilor guvernului italian de abordare a migrației.
În conferința de presă comună, Meloni a dezvăluit că Starmer s-a arătat „foarte interesat” de schema controversată de procesare a migranților din Albania. Cu toate acestea, în comentariile sale, Starmer a ținut să vorbească despre activitatea Italiei de abordare a problemei „în amonte”, mai degrabă decât despre politica mai controversată privind Albania, care urmează să intre în vigoare în scurt timp.
Indiferent de particularitățile controversate ale politicilor aplicate de Italia, Marea Britanie este în continuare interesată de abordarea italiană a acestei probleme soldate, anul acesta, cu o scădere cu peste 60% a sosirilor de migranți ilegali pe mare.
Deși este posibil ca cei doi premieri să nu reușească să mențină relația strânsă pe care Meloni a avut-o cu predecesorul de centru-dreapta al lui Starmer, Rishi Sunak, aparenta apropiere a stângistului britanic îi alarmează deja pe unii membri ai Partidului Laburist.
„De ce se întâlnește Starmer cu premierul italian Giorgia Meloni, o fascistă la propriu, pentru a discuta despre imigrație? Ce speră să învețe de la ea?”, a scris, pe Twitter, deputata Diane Abbott, o laburistă veterană.
O altă deputată laburistă, Kim Johnson, a adăugat, pentru ziarul The Guardian, că este „deranjant” să vadă că Starmer încearcă să se inspire din Italia. O a treia deputată din partidul lui Starmer, Nadia Whittome, a scris pe Twitter (X) că laburiștii ar trebui să construiască în schimb „un sistem de azil și imigrație care să aibă ca abordarea de bază compasiunea”.
Starmer și oficialii guvernamentali nu și-au pus însă cenușă în cap după vizita în Italia. Au vorbit, în schimb, despre importanța pragmatismului și despre dorința lor de a căuta răspunsuri oriunde și de la oricine cu privire la probleme atât de serioase precum migrația transcanalieră.
„Acesta este un guvern al pragmatismului”, a declarat un oficial guvernamental căruia i s-a acordat anonimatul deoarece nu a fost autorizat să discute despre imigrație în mod oficial, atunci când a fost presat să răspundă celor din Partidul Laburist care și-au exprimat îngrijorarea. „Numai prin colaborarea cu aliații și partenerii noștri putem aprofunda cooperarea privind provocările comune”.
Abordarea nu este surprinzătoare. Peste 23 000 de persoane au traversat Canalul Mânecii până în prezent în acest an, conform cifrelor Ministerului de Interne, iar 45 au murit în 2024 făcând această traversare riscantă.
Dincolo de promisiunea de a renunța la politica de deportare a solicitanților de azil din Rwanda moștenită de la ultimul guvern - Starmer a declarat că nu este adeptul „trucurilor” -, Partidul Laburist nu a prezentat încă elementele-cheie ale planului său de combatere a migrației, cu excepția angajamentului său principal și vag de a „distruge grupările criminale [de traficanți de persoane]” care transportă solicitanții de azil pe Canalul Mânecii.
În timp ce chestiunea rămâne un subiect fierbinte pentru alegători, Starmer se vede nevoie să jongleze în această problemă cu sensibilitățile din partidul său, dar și cu ascensiunea îngrijorătoare a partidul populist „Reform U.K.” (Partidul Brexit), condus de controversatul Nigel Farage care susține o acțiune mult mai radicală, și potențial mai puțin umană, privind migrația de pe Canalul Mânecii și care în prezent a ajuns, potrivit sondajelor, să fie preferat de 20% dintre alegători.
Chiar dacă guvernul Meloni poate afirma că a reușit să reducă semnificativ sosirile ilegale de migranți, strategia acestuia a atras critici din partea activiștilor și a opoziției, amintește Politico.
Grupurile pentru apărarea drepturilor omului au comparat centrele de detenție italiene cu controversatul lagăr de la Guantanamo Bay, folosit de guvernul Statelor Unite pentru a întemnița și tortura opozanți în războiul împotriva terorismului, și au avertizat UE să nu urmeze modelul Italiei.
Sosirea lui Starmer în Italia a avut loc la doar câteva ore după ce procurorii au cerut o pedeapsă de șase ani de închisoare pentru vicepremierul Matteo Salvini, pentru că ar fi ținut ostatici migranți la bordul unei nave de salvare a unui ONG în 2019 și ar fi refuzat să le permită debarcarea.
Ca răspuns, în loc să permită instanțelor să procedeze independent, Meloni și alți membri ai guvernului său l-au apărat pe Salvini, atacând procurorii, mai scrie Politico.
Anterior, guvernul a intrat în conflict cu judecătorii din cauza refuzului acestora de a pune în aplicare introducerea de către Meloni a detenției automate pentru migranții ilegali.
Asociația Națională a Judecătorilor și Procurorilor a declarat că atacurile au fost „o încălcare deschisă a principiului separării puterilor ... au ignorat regulile care guvernează procesele, subminând încrederea în instituțiile democratice și punând o presiune nejustificată asupra judecătorilor”.
În acest context, unii observatori italieni și-au exprimat surprinderea că Starmer a fost dornic să învețe de la Italia. Cotidianul italian La Repubblica a întrebat: „Este într-adevăr Italia modelul?”, numindu-i pe Meloni și Starmer «cuplul ciudat».
Grupurile umanitare, inclusiv Médecins Sans Frontières, Oxfam Italia și SOS Humanity, au acuzat Roma de „obstrucționarea sistematică a activităților civile de căutare și salvare”, prin sechestrarea navelor, învinuind guvernul pentru mai multe decese.
Cu toate acestea, în comentariile sale de luni, Starmer a lăudat strategia centrală a lui Meloni în reducerea debarcărilor migranților: finanțarea Tunisiei și a Libiei pentru a bloca plecările migranților.
„Prevenirea plecării oamenilor din țara lor în primul rând este mult mai bună decât încercarea de a face față celor care au ajuns în oricare dintre țările noastre, așa că am fost foarte interesat de acest aspect”, a declarat Starmer. „[Acordurile] par să fi avut un efect destul de profund”.
Anul trecut, Meloni a fost forța motrice din spatele unei înțelegeri între Uniunea Europeană și Tunisia, în ciuda derapajului autoritar al guvernului tunisian, furnizând nave de patrulare și investiții.
Dar grupurile pentru drepturile omului susțin că acest sprijin este ilegal, citând încălcări documentate ale drepturilor omului în timpul interceptărilor violente pe mare și după debarcarea în Tunisia.
Dosarul lui Salvini
Actualul vicepremier, Matteo Salvini, care este și ministru al Transporturilor, este acuzat de sechestrare de persoane şi abuz în serviciu pentru blocarea navei ONG-ului spaniol Open Arms, decizie pe care a luat-o atunci în cadrul politicii stricte pe care a impus-o Ministerului de Interne de a închide porturile italiene în faţa navelor ONG-urilor care preiau migranţi de pe ambarcaţiuni pe Mediterana şi îi transportă către Italia.
Procurorii implicați în acest dosar au solicitat instanței o pedeapsă de șase ani de închisoare pentru Salvini.
Sentinţa în acest caz, pe care Salvini o poate ataca cu recurs, este aşteptată luna viitoare, probabil pe 18 octombrie.
El a convocat astfel luni Consiliul Federal al partidului său Liga de extremă-dreaptă pentru a studia "iniţiativele de apărare a democraţiei, a votului popular şi a cetăţenilor puşi în pericol de stânga care foloseşte instanţele pentru răzbunare".
Salvini consideră acest proces un dosar motivat politic, întrucât a putut fi deschis după ce Senatul i-a ridicat imunitatea în iunie 2020, cu ajutorul votului decisiv al Mişcării 5 Stele, aliaţii săi în guvern în perioada când era ministru de interne.
El a primit mesaje de încurajare și din partea premierului ungar Viktor Orban, care l-a descris drept "cel mai curajos patriot din Europa" şi un "erou" ce riscă să fie "pedepsit pentru oprirea migraţiei".
„Mulţumesc, Viktor, ne vedem vineri în frumosul oraş Budapesta. Procesele şi provocările nu vor opri vântul schimbării şi al libertăţii care trece prin Europa", i-a răspuns Salvini lui Orban.
La rândul său, miliardarul Elon Musk, un invitat frecvent la forumurile de extremă dreapta italiene, a comentat procesul lui Salvini pe reţeaua sa de socializare X. „Procurorul este nebun, el este cel care ar trebui să meargă la închisoare şase ani", a perorat Musk.
Salvini i-a transmis în acest timp un mesaj şi candidatului republican la preşedinţia SUA, fostul preşedinte Donald Trump, politician de asemenea ostil migraţiei ilegale, pentru a-l încuraja după ce acesta a fost ţinta unei a doua tentative de asasinat şi se luptă la rândul său cu dosare penale pe care le consideră motivate politic: "Procesele, violenţii, fanaticii şi comuniştii nu ne vor opri. Mergi înainte cu capul sus!', l-a îndemnat Salvini pe Trump, într-un mesaj postat pe platforma X.
Liderul Ligii, de îndată ce a aflat sâmbătă cererea procurorilor Tribunalului din Palermo - după o audiere la care nu s-a prezentat - a publicat şi o înregistrare video cu un mesaj în apărarea sa. "Articolul 52 din Constituţia Italiei declară apărarea patriei drept o datorie sacră a cetăţeanului. Pledez vinovat că am apărat Italia şi italienii. Pledez vinovat că m-am ţinut de cuvânt", spune Salvini în acel mesaj.