"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Jurnalistul american Evan Gershkovich, fostul pușcaș marin american Paul Whelan, activistul de opoziție ruso-britanic Vladimir Kara-Murza (PODUL a scris AICI despre condamnarea acestuia) și jurnalista ruso-americană Alsu Kurmasheva, corespondenta Radio Europa Liberă, au fost eliberați joi din închisorile rusești, în cel mai mare și mai complex schimb de prizonieri/deținuți dintre Rusia și Occident de la sfârșitul Războiului Rece.
Schimbul a inclus, în afara de cei patru, și alți jurnaliști, disidenți și deținuți politici proeminenți, arestați și chiar condamnați în Rusia la ani grei de temniță, toți deținuți părăsind închisorile rusești ca urmare a negocierilor intense dintre Occident și Moscova. Aceasta din urmă a solicitat eliberarea unor criminali-teroriști și a altor acuzați, printre altele, de fapte de spionaj și infracțiuni cibernetice.
„Acordul care le-a asigurat libertatea a fost o performanță diplomatică. În total, am negociat eliberarea a 16 persoane din Rusia - inclusiv cinci cetățeni germani și șapte ruși care erau întemnițați politici în propria lor țară", a precizat Casa Albă.
În total, 24 de prizonieri au fost schimbați pe un aeroport din capitala turcă Ankara, a scris, joi, The Wall Street Journal.
„Deținuții eliberați sunt din SUA, Germania, Polonia, Slovenia, Norvegia, Rusia și Belarus", a relatat BBC, citând președinția Turciei, care a declarat că a acționat ca mediator în cadrul schimbului.
Printre cei eliberați joi din Rusia se numără activiștii opoziției Ilia Iașin (detalii AICI) și Andrei Pivovarov; co-fondatorul Memorial Oleg Orlov (PODUL a scris AICI despre cazul lui Orlov, laureat al Premiului Nobel); foștii colabortori apropiați ai disidentului rus ucis Alexei Navalnîi, Lilia Chanysheva, Ksenia Fadeyeva și Vadim Ostanin; artistul Sasha Skochilenko; activistul germano-rus Herman Moyzhes; și Kevin Lik, 19 ani, un cetățean ruso-german închis pentru trădare.
Aceștia au fost eliberați în schimbul unui grup de ruși deținuți în Occident, principala figură a grupului solicitat de Moscova fiind Vadim Krasikov, un colonel FSB care executa o condamnare pe viață în Germania pentru asasinarea, în 2019, a unui fost comandant al rebelilor ceceni, despre care Berlinul afirmă că a fost executată la ordinele Moscovei. PODUL a scris AICI.
Vladimir Putin i-a întâmpinat personal pe rușii întorși în țară la debarcarea din avion pe aeroportul Vnukovo din Moscova și i-a însoțit zâmbitor pe un covor roșu întins pe pistă.
Foto sus: Meduza
Foto: Evan Gershkovich, Alsu Kurmasheva, Paul Whelan
„Suntem copleșiți de ușurare și bucurie”
Eliberarea jurnalistului american Gershkovich, 32 de ani, corespondent al Wall Street Journal și fost reporter al Moscow Times, are loc la câteva săptămâni după ce a fost condamnat la 16 ani de închisoare pentru spionaj - acuzații pe care el, angajatorul său și SUA le-au negat categoric, scrie The Moscow Times.
„Suntem copleșiți de ușurare și ne bucurăm enorm pentru Evan și familia sa, precum și pentru ceilalți care au fost eliberați. În același timp, condamnăm în termenii cei mai fermi regimul lui Vladimir Putin din Rusia, care a orchestrat încarcerarea pe nedrept a lui Evan timp de 491 de zile pe baza unor acuzații false și a unui proces fals, ca parte a unui asalt total asupra presei libere și a adevărului", au declarat Almar Latour, CEO Dow Jones și editor Wall Street Journal, și Emma Tucker, redactor-șef WSJ.
Moscova nu a prezentat nicio dovadă pentru acuzațiile sale împotriva lui Gershkovich, declarând doar că "instanța a stabilit și documentat" că acesta „a colectat informații secrete" despre o fabrică de tancuri din regiunea Sverdlovsk din Munții Ural „la instrucțiunile CIA".
Schimbul istoric de prizonieri dintre Occident și Rusia a fost rezultatul unor discuții minuțioase și secrete - și al unui apel telefonic crucial din partea președintelui Joe Biden, cu o oră înainte de a-și abandona candidatura la realegere, scrie The Moscow Times.
Casa Albă a depus eforturi importante - și în mare secret, fără a informa vreodată despre ele - pentru eliberarea jurnalistului Journal Gershkovich, a fostului pușcaș marin Paul Whelan, a reporterului Radio Liberty Alsu Kurmasheva și a deținătorului de carte verde americană Vladimir Kara-Murza, un critic fervent și de lungă durată al lui Putin.
Acest lucru a însemnat discuții repetate la nivel înalt cu Rusia într-un moment în care relațiile Est-Vest sunt în conflict deschis din cauza războiului din Ucraina.
Dar a însemnat, potrivit oficialilor americani, și un efort major în a obține suportul aliaților europeni reticenți în a ceda cererilor Moscovei care vizau infractori ruși deținuți în Occident pentru fapte deosebit de grave.
În cele din urmă, Biden a obținu piesa-cheie a acestuia puzzle pe 21 iulie - chiar în ziua în care democratul în vârstă de 81 de ani a surprins (sau nu) prin anunțul privind decizia de a nu mai candida la alegerile din noiembrie.
Diagonisticat cu COVID, liderul de la Casa Albă s-a retras în casa sa de pe plaja din Delaware, de unde a și făcut, de altfel, anunțul surprinzător. Dar nu înainte de a rezolva situația deținuților din Rusia, mai scrie The Moscow Times.
„Nu inventez - literalmente cu o oră înainte de a face acea declarație, el vorbea la telefon cu omologul său sloven, îndemnându-l să facă ultimele aranjamente și să ducă această afacere până la linia de sosire", a declarat reporterilor un înalt oficial american.
Slovenia a eliberat ulterior doi ruși care fuseseră condamnați pentru spionaj.
Procesul care s-a finalizat cu schimbul istoric de joi a început, de fapt, în 2018, când fostul pușcaș marin Paul Whelan a fost arestat (în timpul mandatului lui Donald Trump).
În anii negocierilor, nu numai că Whelan nu a fost eliberat, dar apoi Gershkovich a fost arestat în timp ce se documenta în Ekaterinburg în martie 2023. Brusc, „aceste eforturi au devenit evident mai complicate", a declarat consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden, Jake Sullivan,
În ceea ce majoritatea analiștilor au descris ca o luare de ostatici sponsorizată de stat, cea mai mare condiție a Moscovei a fost eliberarea lui Vadim Krasikov, criminalul rus care l-a asasinat, în public, într-un parc în Germania, Berlin, pe fostul comandant rebel cecen (cu origini georgiene) Zelimhan Hangoșvili. Krasikov a fost ulterior condamnat la închisoare pe viață.
Inițial, Germania a respins categoric eliberarea acestui asasin plătit care a executat o crimă atât de sfidătoare pe teritoriul său.
Pentru a convinge Berlinul, a declarat Sullivan, „a fost nevoie de un angajament diplomatic extins cu omologii noștri germani, începând de la vârf, cu președintele".
Apoi, în luna februarie a acestui an, intensele negocieri diplomatice au luat o întorsătură și mai sumbră odată cu moartea subită a celui mai important politician rus de opoziție, Alexei Navalnîi. Sullivan a dezvăluit joi că Navalnîi s-a aflat, de asemenea, pe lista Statelor Unite pentru eliberare.
Dar cumva echipa de negociere a simțit că este și un moment favorabil, de sensibilitate față de soarta deținuților întemnițați în Rusia, pentru a accelera negocierile, iar cancelarul german Olaf Scholz i-a spus lui Biden, chiar în Biroul Oval, în luna aprilie a acestui an: „Pentru tine, voi face asta” (în sensul că a acceptat eliberarea lui Krasikov).
Precizări privind deținuții care au fost schimbați
Casa Albă a publicat lista cu numele persoanelor eliberate în cadrul schimbului de deţinuţi Est-Vest, inclusiv trei cetăţeni americani şi un rezident permanent legal: Evan Gershkovich, Paul Whelan, Alsu Kurmasheva şi Vladimir Kara-Murza.
Doisprezece cetăţeni germani şi deţinuţi politici ruşi revin în Germania: Dieter Voronin, Kevin Lick, Rico Krieger, Patrick Schoebel, Herman Moyzhes, Ilia Iaşin, Liliia Ceanişeva, Ksenia Fadeeva, Vadim Ostanin, Andrei Pivovarov, Oleg Orlov şi Saşa Skocilenko.
Opt persoane se întorc în Rusia: Vadim Krasikov (din Germania), Artem Viktorovici Dulţev (din Slovenia), Anna Valerevna Dulţeva (din Slovenia), Mihail Valerievici Mikuşin (din Norvegia), Pavel Alekseevici Rubţov (din Polonia), Roman Selezniov (din Statele Unite), Vladislav Kliuşin (din Statele Unite) şi Vadim Konoşcenock (din Statele Unite).
Potrivit unei persoane familiarizate cu această chestiune, în schimb au fost implicaţi şi doi copii, care însă nu erau deţinuţi, a arătat CNN.
FOTO sus: deținutul politic Kara-Murza, 42 de ani, care a jucat un rol-cheie în convingerea guvernelor occidentale de a sancționa oficialii ruși pentru abuzurile privind drepturile omului și corupție, contribuind la adoptarea Legii Magnițki de către Statele Unite. Sentința sa de 25 de ani a fost cea mai mare cerută de procurori și este cea mai dură sentință primită până acum de o figură a opoziției.
Kara-Murza a fost arestat în primăvara lui 2022 la Moscova, inițial pentru că nu ar fi ascultat ordinele unui ofițer de poliție. După ce a fost arestat, i s-au adus acuzații mai grave.
Cazul său s-a bazat în parte pe un discurs pe care l-a ținut anul trecut în fața politicienilor din SUA, în care a afirmat că Rusia comite crime de război în Ucraina prin bombardarea zonelor rezidențiale cu bombe cu dispersie și prin "bombardarea maternităților și a școlilor".
Din păcate, deși Vladimir Kara-Murza este și cetățean britanic, Marea Britanie a părut inițial că ignoră situația în care se află acesta, deși este public cunoscut faptul că a fost victima unui atentat de asasinat cu otrăvuri, în două rânduri, în 2015, respectiv, în 2017. Potrivit avocatului său Vadim Prohorov, opozantul suferă de polineuropatie şi patologie neuromusculară, consecinţe ale celor două otrăviri.
Kara-Murza este tatăl a trei copii și este absolvent al Universității Cambridge.
Singura personalitate proeminentă care a luat constant atitudine în speța lui Kara-Murza, unde era deja așteptată o asemenea sentință abominabilă., este Bil Browder, omul de afaceri britanic, milionar, cel care a inițiat Legea Magnițki (care, în linii mari, impune sancțiuni împotriva rușilor care au comis încălcări ale drepturilor omului sau care sunt vinovați de mari acte de corupție), adoptată în 2012 de Congresul Statelor Unite.
