"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Oleg Orlov, disident din perioada sovietică, negociator de ostatici și renumit militant pentru drepturile omului, a fost condamnat de o instanță din Moscova la doi ani și jumătate de închisoare pentru că a luat atitudine împotriva războiului din Ucraina și a „discreditat" armata rusă.
Orlov, copreședintele al organizației pentru drepturile omului Memorial, recompensată cu Premiului Nobel pentru Pace în 2022, este una dintre puținele personalități anti-război rămase în Rusia după a vorbit public pe această temă.
Sentința de marți vine după ce procurorii au solicitat rejudecarea verdictului anterior și condamnarea acestuia la închisoare.
Înainte de decizia de marți a instanței, Orlov a declarat pentru publicația independentă „The Moscow Times” că apreciază cererea procurorilor de a-l încarcera ca fiind „venită de sus", dar și-a exprimat încredere că în Rusia mai este posibilă o schimbare.
„Cred într-un viitor mai bun [pentru țară]. Există un viitor adevărat în fața noastră, iar în urmă este doar acest regim care aparține trecutului", a declarat Orlov într-un interviu, referindu-se la autoritățile ruse.
Orlov, în vârstă de 70 de ani, a fost amendat cu 150.000 de ruble (1.500 de dolari) în octombrie 2023, după ce un tribunal rus l-a găsit vinovat de "discreditarea" Forțelor Armate ruse.
Acuzațiile aduse în conformitate cu legile rusești privind cenzura pe timp de război prevăd o pedeapsă de până la cinci ani de închisoare. La acea vreme, magistrații au decis doar să-l amendeze având în vedere o serie de circumstanțe atenuante, inclusiv vârsta lui Orlov și mărturiile susținătorilor săi.
Autoritățile ruse îl acuză pe Orlov că a „discreditat" Forțele Armate pe baza unui articol scris în noiembrie 2022, intitulat: „Au vrut fascism. Și le-a reușit".
Orlov a afirmat în respectivul articol că războiul împotriva Ucrainei este „o lovitură distructivă pentru viitorul Rusiei" și că putere de la Kremlin încearcă să folosească invazia ca pe un instrument pentru a-și atinge obiectivele politice.
De data aceasta, procurorii au susținut că Orlov a avut „un motiv de dușmănie și ură față de personalul militar", pe care l-au apreciat drept circumstanță agravantă.
„Nu pledez vinovat, iar acuzația nu este clară pentru mine", a declarat Orlov în timpul unei audieri din această lună.
În interviul de luni, Orlov a declarat pentru The Moscow Times că „a înțeles amenințările" cu care s-a confruntat pentru că s-a opus războiului din Rusia modernă.
„Acest proces care a durat un an nu a fost ușor pentru mine și nu știu dacă aș fi publicat articolul dacă aș fi știut consecințele. Dar am impresia că totuți aș fi făcut-o", a mai declarat el.
În ciuda intensificării persecuțiilor împotriva vocilor independente și a exodului în masă al activiștilor, politicienilor și jurnaliștilor de la începutul războiului, Orlov a ales să rămână în Rusia.
„Nu am vrut să fug de urmărirea penală", a explicat el pentru The Moscow Times.
„În plus, procesul a fost o șansă de a transmite publicului ideile și convingerile mele - într-o perioadă în care nu există nicio oportunitate de a vorbi liber în Rusia, am folosit tribunalul ca pe o tribună", a mai spus militantul.
În ultimul său cuvânt adresat, luni, instanței, Orlov și-a negat încă o dată vinovăția.
„Nu am comis nicio infracțiune", le-a spus Orlov judecătorilor.
„Sunt judecat pentru un articol de ziar în care am numit regimul politic instaurat în Rusia totalitar și fascist. Articolul a fost scris în urmă cu mai bine de un an. Și unii dintre prietenii mei au considerat atunci că exagerez", a spus el.
„Dar acum este absolut limpede că nu exageram deloc. În țara noastră, statul controlează din nou nu numai viața socială, politică și economică, ci pretinde, de asemenea, un control total asupra culturii, gândirii științifice și ne invadează viața privată."
„Devine atotcuprinzător. Și noi vedem asta"
Orlov, care a fost adăugat recent pe lista „agenților străini" ai Rusiei, a fost un critic vocal al invaziei încă de la începutul acesteia.
El a fost reținut în 2022 pentru protest individual în Piața Roșie - unde a afișat o pancartă pe care scria: „Lipsa noastră de interes pentru adevăr și tăcerea ne face complici la această crimă" - și, ulterior, pentru un alt protest împotriva războiului.
Organizația Națiunilor Unite și Amnesty International au solicitat Rusiei să renunțe la acuzațiile împotriva lui Orlov, calificându-le drept motivate politic.
„Acest caz este un exemplu al intensificării represiunii împotriva apărătorilor drepturilor omului în Rusia, unde sistemul judiciar a renunțat la independența sa sub presiune politică", a declarat săptămâna aceasta Mariana Katzarova, raportor special al ONU pentru situația drepturilor omului în Rusia.
„Procesul lui Orlov nu este doar un atac la persoană, ci o încercare orchestrată de a reduce la tăcere vocile apărătorilor drepturilor omului din Rusia și orice critică a războiului din Ucraina", a adăguat Katzarova.
Apărător al drepturilor omului din 1988, Orlov este membru al proeminentului și respectatului grup de apărare a drepturilor omului Memorial, care a primit împreună Premiul Nobel pentru Pace 2022, alături de Centrul pentru libertăți civile din Ucraina și de activistul bielorus pentru drepturile omului Ales Bialiatski, încarcerat în Belarus din 2021 pentru o pretinsă infracțiune de evaziune fiscală.
Orlov a făcut parte dintr-un grup care s-a oferit voluntar să ia locul ostaticilor civili capturați de luptătorii ceceni în 1995, reușindu-se astfel eliberarea acestora.
În 2004, Orlov a devenit membru al Consiliului prezidențial rus pentru drepturile omului.
La audierea de luni de la tribunal, Orlov i-a îndemnat, de asemenea, pe ruși să nu-și piardă speranța pentru țara lor.
„Vreau să vă îndemn să nu renunțați și nu vă pierdeți optimismul", a spus el.
„La urma urmei, adevărul este de partea noastră".
La ieșirea din sala de judecată, susținătorii l-au întâmpinat cu aplauze puternice și cuvinte de încurajare pe militantul-erou care era încadrat ca un infractor periculos de nenumărate forțe de ordine.
