UPDATE. Scrutin istoric în Franța. Prezență record la urne în cel de-al doilea tur al alegerilor: cel mai mare număr de alegători din ultimii 43 de ani! / Cât de probabil este ca soarele să răsară, luni dimineață, pentru o Franță guvernată de extrema dreaptă?

UPDATE: Franta a respins extrema dreaptă și s-a orientat spre stânga radicală / Potrivit estimărilor la închiderea urnelor, Noul Front Popular ar obține cele mai multe locuri în noul Parlament francez, urmat de coaliția lui Macron / Reuniunea Națională a lui Marine Le Pen, pe locul trei

Al doilea și ultimul tur de scrutin al alegerilor legislative anticipate din Franța are loc duminică, în timp ce o coaliție largă de stânga și partidul de guvernământ al președintelui Emmanuel Macron încearcă să prevină formarea unei majorități de extremă dreaptă. 

Potrivit sondajului Ipsos Talan, citat de France24, prezența era de aproape 60 % la ora 17.00 - cea mai mare din 1981 - iar participarea generală fiind estimată la 67 %. 

Votul va determina viitorul prim-ministru al Franței, care va proveni probabil din partidul sau coaliția care va câștiga cele mai multe locuri. 

Context. Președintele francez Emmanuel Macron a dizolvat Parlamentul și a convocat alegeri legislative anticipate după ce extrema dreaptă a învins alianța sa de centru în alegerile pentru Parlamentul European din 9 iunie. 

Cei 577 de deputați ai Adunării Naționale (camera inferioară a Parlamentului francez) sunt aleși pentru un mandat de cinci ani în două tururi (30 iunie și 7 iulie). 

Duminică mai sunt puse în joc 501 locuri, după ce zeci de deputați au fost aleși în mod categoric în primul tur.

Partidul de extremă dreapta al Marinei Le Pen, Reuniunea Națională (RN), a condus după primul tur cu 33% din voturi, potrivit datelor Ministerului de Interne, alianța de stânga Noul Front Popular ocupând locul al doilea cu aproape 28%, iar coaliția de guvernare a președintelui Macron, locul al treilea, cu 20%. 

Primele proiecții ale sondajelor sunt așteptate la închiderea ultimelor secții de votare, la ora 20:00, ora Parisului (18:00 GMT), iar primele rezultate oficiale sunt așteptate la sfârșitul zilei de duminică și începutul zilei de luni. 

În săptămâna dintre cele două runde, s-au retras peste 200 de candidați centriști și de stânga din cursă pentru a spori șansele candidaților care sunt împotriva partidului lui Marine Le Pen.

Nu este prima dată când partidele acționează împreună pentru a împiedica RN, formațiune eurosceptică și anti-imigranți, să preia puterea. 

Le Pen (fosta președintă a RN, fondată de tatăl său, Jean-Marie Le Pen și condusă din 2022 de Jordan Bardella, un superstar al Tik Tok-ului chinezesc) a făcut eforturi să se debaraseze de imaginea de partid rasist și antisemit pe care o avea formațiunea sa, o tactică care pare să fi funcționat pe fundalul nemulțumirii alegătorilor față de Macron și partidul său liberal, față de costul ridicat al vieții și îngrijorările tot mai mari legate de imigrație.

Comentariu BBC: Cât de probabil este ca soarele să răsară, luni dimineață, pentru o Franță guvernată de extrema dreaptă?

„Impactul acestor alegeri va fi seismic, indiferent dacă RN va obține sau nu o majoritate absolută - sau dacă Jordan Bardella, tânărul președinte al formațiunii, priceput la social media, va deveni noul prim-ministru al Franței.

Potrivit sondajelor,  este aproape sigur că RN va câștiga mai multe locuri decât orice altă formațiune politică.

Aceasta înseamnă că un tabu vechi de zeci de ani va fi spulberat în Franța, o națiune centrală a UE.

UE s-a născut din cenușa celui de-al Doilea Război Mondial. Inițial, a fost concepută ca un proiect de pace, având în centrul său inamicii din timpul războiului, Franța și Germania.

Partidele de extremă dreaptă au fost alungate la periferia politicii europene.

Dar în prezent, partidele de "extremă dreapta" sau "dreapta dură" sau "naționalist-populiste" fac parte din guverne de coaliție în mai multe țări ale UE, inclusiv Țările de Jos, Italia și Finlanda.

Etichetarea acestor partide ridică probleme. Politicile lor se schimbă frecvent. De asemenea, acestea variază de la o țară la alta. (…)

În Franța, mulți îl percep pe președintele Macron - un fost bancher - ca fiind arogant, privilegiat și departe de grijile cotidiene ale oamenilor obișnuiți aflați în afara bulei pariziene. Un om care a făcut viața de zi cu zi și mai grea, afirmă contestatarii lui Macron, prin creșterea vârstei naționale de pensionare și prin încercarea de a crește prețul carburanților, invocând preocupări legate de mediu.

Trebuie să fie o sursă de frustrare pentru președintele Franței faptul că succesul său în reducerea ratei șomajului și miliardele de euro pe care le-a cheltuit încercând să atenueze efectele economice ale crizelor Covid și energiei par în mare parte uitate.

Între timp, RN și-a concentrat o mare parte din campanie pe criza costului vieții.

Formațiunea s-a angajat să reducă taxele pe gaz și electricitate și să crească salariul minim pentru persoanele cu venituri mici.

Susținătorii săi insistă asupra faptului că astfel de priorități fac ca RN să nu mai poată fi etichetat drept o mișcare de extremă dreapta. Aceștia indică o bază de susținere din ce în ce mai largă și spun că partidul nu ar trebui să fie asociat pentru totdeauna cu apucăturile sale rasiste de sub Le Pen senior.

Un argument similar vine și de la Roma. Premierul Italiei, Giorgia Meloni, obișnuia să îl laude pe dictatorul fascist Benito Mussolini și chiar dacă formațiunea acesteia, Frații Italiei, are rădăcini post-fasciste, politiciana conduce acum unul dintre cele mai stabile guverne din UE.

Recent, Meloni a cenzurat o reuniune a aripii de tineret a partidului său. Membrii acesteia au fost filmați făcând salutul fascist. În partidul său nu există loc pentru nostalgii totalitare din secolul al XX-lea, a afirmat Meloni.”